Această carte face parte din provocarea “Citește 1 carte pe săptămână” și mi-a fost oferită de partenerii provocării, oamenii buni de la Editura Publica.

De fiecare dată când dau peste o carte care vorbește despre felul cum creierul funcționează, devin din ce în ce mai fascinat de ceea ce se petrece în capul nostru.

Același lucru s-a întâmplat de curând, când am citit “Superficialii: Efectele Internetului asupra creierului de Nicholas Carr”.

SuperficialiiNicholas Carr este un reputat editorialist la New York Times, Wall Street Journal, The Atlantic, Wired și a dat cu subsemnatul în postură de Editor Executiv la Harvard Business Review.

Pe lânga activitatea lui legată de gazete și publicații, acesta a scris și câteva cărți bune care merită citite, pe lângă cea pe care o recenzez eu astăzi.

Superficialii este o carte care cercetează felul în care Internetul, implicit web 2.0, a modificat felul în care percepem lumea de astăzi și felul în care gândim.

În primele capitole Nicholas Carr ne trece prin felul în care creierul funcționează și face puțină lumină asupra situației în care se află cercetările din zona de NEURO, care oarecum sunt încă la început, pentru că de fiecare dată când se descoperă ceva nou, ceea ce se știa înainte, era de obicei greșit.

Cumpara cartea

E amuzant să vezi că pe parcursul a 100 și ceva de ani, crezurile din știință si cercetare să se dea peste cap de câteva ori. Asta atestă puterea și complexitatea imensă pe care o afișează organu’ ce se află între urechi :).

Ce-mi place mie foarte mult la cartea lui Carr este că citează o mulțime de studii, iar pe mine asta mă entuziasmează pentru că mă face extrem de curios. (asta așa ca și paranteză)

După ce te trece printr-o mulțime de fapte (facts) și povești (background stories) despre cum funcționează creierul, domnul Carr intră în miezul problemei și vorbește despre cum Internetul ne-a schimbat felul de a gândi:

  • Suntem mai nerăbdători, ne este mai greu să ne concentrăm, Google echivalează acum cu o parte din creierul nostru.
  • Sunt mulți factori care în timp au creat noi patternuri neuronale care acum se văd în comportamentul nostru de zi cu zi, implicit în felul în care interacționăm cu evenimentele de zi cu zi.
  • Nu mai dăm telefoane, dăm mesaje pe Facebook sau mailuri, dă-mi attend la eventuri pe Facebook și nu mergem la evenimente, dar acum nu ne mai este rușine să “tragem cu chiulul” la o promisiune.
  • Informația este atât de liberă, încât nu știm de unde să începem să o filtrăm și să o sintetizăm.
  • Capacitățile noastre creative au scăzut din anumite considerente, mulți dintre noi ne rezumăm la a prelua o creație și a o da mai departe.

Toate au o logică, poate unele lucruri e de bine că s-au întâmplat, însă majoritatea efectelor Internetului asupra nefaste și o observ și eu la mine privind felul cum interacționez acum cu oamenii și informația, fiind unul dintre acei indivizi care este conectat 12 ore/zi la Internet.

Cartea nu te ajută neapărat să îți plângi de milă ție, dacă ești un individ hiperconectat ca mine sau altora, dacă ai prieteni, ci mai degrabă scoate în evidență câteva argumente, care mie mi se par extrem de pertinente:

  • multitasking-ul nu există și nu te ajută să faci neapărat lucruri mai complexe
  • faptul că ai acces la cunoștințe si resurse, nu înseamnă neapărat că o să și capitalizezi pe ele sau o să poți să le controlezi
  • faptul că diversitatea este atât de mare și de accesibilă nu înseamnă că o să devii și mai deștept, chiar contrariul se poate întâmpla pentru că nu o să discerne dintre ce e acționabil și ce e “clutter” (informație superfluă, de prisos).

Deși cartea este scrisă oarecum pe un ton ușor îngrijorător, anumite lucruri mie îmi oferă insight-uri pozitive și cred că o să mă ajute în alte proiecte sau idei pe care le am.

Parafrazez un citat care mie mi-a plăcut foarte mult și care rezumă per total ceea ce cred eu despre puterea minții (sau a creierului în cazul ăsta):

“creierii lor se modificaseră reacționând față de niște acțiuni care avuseseră loc doar în pura lor imaginație – ca reacție, prin urmare, față de gândurile lor.[…]gândurile noastre pot exercita asupra creierilor noștri o influență fizică, sau cel puțin pot cauza o reacție fizică din partea acestora. Din punct de vedere neurologic, devenim ceea ce gândim.”

Deci avem puterea ca prin gândire să modificăm ceea ce suntem, pentru gândurile noastre exercită o presiune și o influență asupra felului în care funcționează creierul și “rearanjează” neuronii din creierii noștri.

Din punctul meu de vedere, simplul fapt că obții un astfel de insight din Superficialii, este un motiv îndeajuns de bun să cumperi și cartea ca să o citești din scoarță în scoarță.

Da, atât de bună mi se pare, chiar dacă e mai greoaie la citit.