Într-o lume ideală, cărțile ar trebui să fie un mijloc prin care oamenii pot să se exprime liber și să își împărtășească ideile fără frica de a fi cenzurați sau interziși. Din păcate, acest lucru nu e întotdeauna adevărat și de-a lungul timpului multe cărți au fost interzise sau cenzurate din diverse motive.
Istoria cărților interzise este o privire asupra lucrarilor care au fost interzise sau cenzurate de-a lungul timpului și a motivelor care au dus la acest lucru. În multe cazuri, cenzura este legata de conținutul considerat ofensator, obscen, indecent sau periculos. Alteori, cărțile au fost interzise din motive politice sau religioase.
Practica interzicerii cărților datează din cele mai vechi timpuri. Se spune că împăratul chinez Qin Shi Huang ar fi ars cărți pe care le considera subversive. Biserica romano-catolică a jucat, de asemenea, un rol în cenzura cărților în timpul Evului Mediu, multe lucrări fiind considerate eretice și arse pe rug. În epoca modernă, cenzura a luat multe forme, de la interdicții oficiale guvernamentale până la autocenzura de către editori și autori.
Unul dintre cele mai cunoscute exemple de interzicere a cărților este „Fahrenheit 451” al lui Ray Bradbury, un roman despre o societate distopică în care cărțile sunt interzise și arse de guvern. Cartea a fost interzisă în mai multe țări de-a lungul anilor, inclusiv Franța, Irlanda și anumite părți ale Statelor Unite. Motivul interzicerii sale este adesea legat de critica sa la adresa cenzurii și autoritarismului.
Un alt clasic care a fost interzis și cenzurat este „…Sa ucizi o pasare cantatoare” de Harper Lee. Cartea a fost contestată în multe școli din Statele Unite din cauza utilizării insultelor rasiale și a temelor inegalității rasiale. Cu toate acestea, intrun final, cartea a primit aprecierea meritată pentru portretizarea luptelor morale ale unui mic oraș din sud în timpul erei drepturilor civile.
„Aventurile lui Huckleberry Finn” de Mark Twain este un alt clasic care s-a confruntat cu cenzura. Cartea, a carei actiune este plasată în sudul antebelic și tratează teme ale rasismului și sclaviei, a fost interzisă și contestată pentru utilizarea insultelor rasiale și pentru portretizarea afro-americanilor. În ciuda acestui fapt, cartea este considerată pe scară largă ca o capodopera a literaturii americane.
Cartea “Ulise” de James Joyce a fost interzisă pentru că era considerată obscenă și pornografică de către autoritățile americane și engleze. În plus, descrierea realistă și crudă a personajelor și a vieții lor a fost considerată prea șocantă pentru publicul larg.
De exemplu, capitolul intitulat “Nausicaa” conține o scenă explicită de masturbare feminină, care a fost considerată în acel moment de către autorități ca fiind profund ofensatoare.
Cartea a fost interzisă în Statele Unite ale Americii începând din anul 1922, iar în Regatul Unit începând din 1929, după ce revista britanică “The Little Review” a început să publice fragmente din ea. În Irlanda, “Ulise” a fost considerată o “ofensă gravă” împotriva bunelor moravuri și a fost interzisă timp de peste 40 de ani, până în anul 2000.
“De veghe in lanul de secara” de J. D. Salinger a fost interzisă în diverse țări și în diverse momente de-a lungul timpului, din cauza limbajului considerat obscen și a temelor controversate. În Statele Unite, cartea a fost interzisă în anumite școli și biblioteci, iar în alte țări, cum ar fi Irlanda și Australia, a fost cenzurată pentru o perioadă de timp din cauza unor pasaje considerate indecente.
În 1981, cartea a fost implicată într-un scandal legat de asasinatul lui John Lennon. Mark David Chapman, ucigașul lui Lennon, avea asupra sa o copie a cărții în momentul comiterii crimei. Acest eveniment a dus la creșterea controversei și a dus la mai multe interdicții temporare ale cărții. Cu toate acestea, în general, cartea rămâne o lectură populară și influentă în cultura americană și mondială.
Cartea “1984” de George Orwell a fost interzisă în mai multe țări de-a lungul timpului, inclusiv în Uniunea Sovietică, China și Coreea de Nord. Motivul principal pentru interzicerea cărții a fost reprezentat de criticile aduse regimurilor totalitare și încălcarea drepturilor omului prezentate în roman. De exemplu, în Uniunea Sovietică, cartea a fost considerată ca fiind o amenințare la adresa regimului comunist și a fost interzisă până în 1990. În China a fost interzisă din cauza criticilor la adresa guvernului comunist și a fost considerată o “carte dăunătoare”.
“Un veac de singuratate” a lui Gabriel Garcia Marquez a fost interzisă în doua țări din America Latină (Chile și Argentina), din cauza conținutului său politic și a criticilor aduse regimurilor autoritare din aceste țări. În Chile, de exemplu, a fost interzisă sub guvernul militarist al lui Augusto Pinochet, care a considerat că romanul este o critică la adresa regimului său. Iar în Argentina, a fost interzisă sub guvernul Peronist, care a considerat că romanul promovează idei anti-peroniste. Cartea a continuat să fie un bestseller internațional și a primit recenzii pozitive din partea criticilor literari, câștigând premiul Nobel pentru literatură în 1982.
Cartea “Jurnalul lui Anne Frank“, scrisă de Anne Frank, a fost interzisă în mai multe țări, cum ar fi Germania, Arabia Saudită, Liban, Japonia și Statele Unite ale Americii. În Germania, interzicerea cărții a fost impusă de naziști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După război, cartea a fost publicată și a devenit un bestseller internațional. Cu toate acestea, în 1950, tatăl Annei Frank a descoperit că unele traduceri ale cărții îi omiteau referințele critice la comportamentul oficialilor olandezi și a cerut o revizuire a textului. În Arabia Saudită și Liban, cartea a fost interzisă datorită prezenței de descrieri ale relațiilor dintre băieți și fete și a poveștii evreilor. În Statele Unite, cartea a fost cenzurată sau limitată în anumite școli și biblioteci din cauza limbajului explicit și a referințelor sexuale. Cu toate acestea, cartea rămâne un clasic al literaturii și o mărturie importantă a ororilor Holocaustului.
“Pe aripile vantului” de Margaret Mitchell a fost cenzurata si interzisa de-a lungul timpului din mai multe motive. Una dintre principalele critici ale cartii a fost faptul ca prezinta o viziune romantizata si subiectiva asupra sclaviei si a rasismului, reflectand valorile si perspectiva sociala din Sudul Statelor Unite ale Americii din perioada postbelica.
In anumite regiuni din SUA, cartea a fost interzisa din cauza limbajului explicit si a scenelor erotice sau violente. De exemplu, in 2017, o scoala din California a eliminat cartea din curriculum-ul scolar dupa ce un grup de parinti a protestat impotriva continutului cartii, sustinand ca aceasta nu este potrivita pentru elevii lor.
In alte parti ale lumii, cartea a fost interzisa din motive politice, fiind considerata un simbol al imperialismului si al colonialismului occidental. In China cartea a fost interzisa in timpul Revolutiei Culturale din anii 1960-1970, iar in Rusia de-a lungul perioadei sovietice, din cauza conotatiilor capitaliste si anticomuniste.
“Cincizeci de umbre ale lui Grey” de E.L. James a fost cenzurat în anumite țări și zone din cauza conținutului său sexual explicit și a descriselor de BDSM. În 2012, cartea a fost interzisă în Biblioteca Publică din Binghamton, New York, din cauza temelor sale “indecente”. De asemenea, a fost interzisă în unele școli și biblioteci publice din SUA, iar in țări cum ar fi Malaezia, Emiratele Arabe Unite și China, au interzis vânzarea și distribuirea cărții în întreaga țară.
Cartea “Povestea slujitoarei” (The Handmaid’s Tale) de Margaret Atwood a fost cenzurată în mai multe țări din lume, din cauza conținutului său considerat ofensator și explicit. Romanul este o distopie feministă care prezintă o lume în care femeile sunt reduse la rolul de obiecte sexuale și de reproducție, sub un regim teocratic și opresiv.
În Statele Unite, cartea a fost cenzurată în diverse biblioteci și școli, unele comunități cerand eliminarea sa din programele de învățământ. În țări precum China, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, cartea a fost interzisă în totalitate din motive politice sau religioase.
În 1990, cartea a fost cenzurată într-o școală din statul american Michigan, din cauza limbajului explicit și a scenelor de sex, ceea ce a dus la un proces și la un amplu dezbatere publică. Cu toate acestea, cartea a fost ulterior readusă în programul școlar, după ce o instanță a decis că cenzurarea ei este neconstituțională.
Serie de cărți Harry Potter, scrisă de J.K. Rowling, a fost subiectul unui număr semnificativ de controverse și acuzații de cenzură în diferite țări din întreaga lume. În Statele Unite, în special, cărțile au fost acuzate de unii părinți și politicieni religioși de promovarea ocultismului și a satanismului, ceea ce a dus la interdicții și restricții în multe școli și biblioteci publice.
In anii 2000, cărțile Harry Potter au fost interzise în școlile publice din mai multe state americane, inclusiv în California, Georgia și Texas, din cauza conținutului lor “împotriva valorilor creștine”. În 2001, o femeie din Carolina de Nord a cerut ca toate cărțile Harry Potter să fie eliminate din bibliotecile publice, spunând că ele “promovează magia și vrăjitoria”.
În Marea Britanie, țara de origine a autoarei J. K. Rowling, cărțile Harry Potter nu au fost interzise sau cenzurate la nivel național. Cu toate acestea, unele școli private au introdus restricții cu privire la accesul elevilor la cărți din seria Harry Potter, susținând că acestea conțin conținut inadecvat pentru copii.
Cartea “Impăratul muștelor” (Lord of the Flies) de William Golding a fost interzisă în mai multe țări și în diverse perioade, din cauza conținutului violent și explicit. În Statele Unite, cartea a fost cenzurată și în unele școli și biblioteci, deoarece era considerată ofensatoare pentru anumite grupuri de vârstă și conținea scene de violență, sex și limbaj vulgar. În Regatul Unit, cartea a fost interzisă în unele școli și instituții religioase, deoarece a fost considerată imorală și inadecvată pentru copii. În general, “Impăratul muștelor” a fost criticată pentru portretizarea crudă și realistă a naturii umane și a violenței care poate izbucni în societatea umană, mai ales în circumstanțe extreme.
“Minunata lume noua” de Aldous Huxley a fost cenzurat sau interzis în mai multe țări, în special în timpul regimurilor totalitare, precum Germania nazistă, Uniunea Sovietică și China comunistă, din cauza conținutului său subversiv și a criticii la adresa sistemelor politice autoritare. Cartea a fost, de asemenea, cenzurată în unele școli din Statele Unite ale Americii datorită conținutului sexual și a ideilor anti-religioase. În timpul Războiului Rece, “Minunata lume noua” a fost considerată o amenințare la adresa valorilor democratice și a fost interzisă în multe țări din blocul comunist. Ulterior, a fost interzisă si în India din cauza conținutului sexual și a limbajului vulgar.
Cartea “Lolita” de Vladimir Nabokov a fost cenzurată și interzisă în mai multe țări din cauza conținutului său controversat. Cartea a fost publicată pentru prima dată în Franța în 1955 și a stârnit imediat controverse din cauza subiectului său – relația dintre un bărbat de vârstă mijlocie și o fată de 12 ani.
În SUA, cartea a fost interzisă în mai multe state în anii 50 și 60, conținutul său fiind considerat obscen și pornografic. În 1957, un tribunal din Marea Britanie a interzis de asemenea cartea considerand-o obscenă, iar a dispus arderea exemplarelor din primele ediții.
“Palatul Viselor” de Ismail Kadare a fost cenzurată în Albania în timpul regimului comunist, care a fost la putere între 1944 și 1991. Kadare a fost unul dintre puținii scriitori care au reușit să publice sub regimul comunist, dar scrierile sale au fost strict controlate și cenzurate. “Palatul Viselor” a fost cenzurat pentru că a fost considerat a avea mesaje politice subversive și pentru că a fost interpretat ca o critică la adresa regimului comunist. Unele părți ale cărții au fost modificate sau chiar eliminate, iar autorul a fost forțat să facă unele compromisuri pentru a-și vedea opera publicată.
Cartea “Cronicile din Narnia” de C. S. Lewis a fost criticata si cenzurata de-a lungul anilor din cauza temelor sale religioase. Unele scoli si biblioteci au interzis cartea, deoarece au considerat ca promoveaza crestinismul si are un ton moralizator. De exemplu, in Statele Unite, cartea a fost interzisa in scolile publice din unele districte, iar in Anglia, o organizatie a cerut scoaterea acesteia din biblioteci. Cu toate acestea, criticii au argumentat ca interdictia este o forma de cenzura si impiedica accesul copiilor la o lucrare importanta de literatura fantastica si clasica.
“Originea speciilor” a fost interzisă sau cenzurată în multe locuri de-a lungul timpului datorită teoriilor evoluționiste expuse de Charles Darwin. Aceste teorii contraveneau credințelor religioase ale multor oameni, mai ales în perioada victoriană în care a fost publicată cartea. În Statele Unite, de exemplu, au existat procese judiciare în anii 1920 și 1930 pentru a interzice predarea evoluției în școli. În unele țări, cum ar fi Arabia Saudită și Iran, cartea este încă interzisă.
“Hamlet”, una dintre cele mai cunoscute opere ale lui William Shakespeare, a fost subiectul multor controverse și cenzuri de-a lungul timpului.
De-a lungul secolelor, mulți critici și censori au considerat că piesa are un conținut ofensator, imoral sau periculos pentru publicul larg. În secolul al XVIII-lea, Hamlet a fost cenzurat în mod regulat în Anglia, din cauza scenelor considerate obscene sau blasfematoare. Într-un caz notabil, în 1735, o producție a piesei a fost interzisă de autoritățile din Dublin, Irlanda, din cauza scenei în care Hamlet se apropie de camera reginei și o găsește pe doamna de la curte în pat cu un bărbat.
În timpul erei victoriene, Hamlet a fost cenzurat în mod regulat din cauza limbajului și al conținutului considerate inadecvate. De exemplu, în 1842, un producător de teatru a decis să înlocuiască cuvântul “God” din text cu “Heavens”, din cauza faptului că se considera că folosirea numelui lui Dumnezeu într-o piesă de teatru era ofensatoare.
În anii ’50 și ’60, Hamlet a fost din nou subiectul cenzurii, de data aceasta din cauza conținutului politic considerat subversiv. În 1964, producția unui teatru din Polonia a fost interzisă din cauza faptului că Hamletul a fost interpretat ca un luptător împotriva regimului comunist.
Astăzi, Hamlet este recunoscut ca o capodoperă a literaturii mondiale, iar cenzura si interdicția producțiilor sale sunt rare. Cu toate acestea, unele țări cu regimuri totalitare sau cu politici de cenzură stricte încă interzic sau cenzurează piesa.
“Republica Populară a Amneziei. Tiananmen 1989” este o carte scrisă de jurnalistul chinez Louisa Lim, care explorează evenimentele sângeroase care au avut loc la Piața Tiananmen din Beijing în iunie 1989. Cartea a fost publicată în 2014, la 25 de ani după masacrul din Piața Tiananmen, și a atras atenția asupra subiectului tabu al evenimentului din China.
Cartea lui Lim a fost cenzurată în China, iar autoritățile chineze au interzis publicarea și distribuția ei în țară. În plus, autoritățile chineze au blocat accesul la site-ul Amazon.com în perioada în care cartea era disponibilă la vânzare pe platforma online. Chiar și astăzi, cartea nu poate fi cumpărată în China.
Cenzurarea cărții “Republica Populară a Amneziei. Tiananmen 1989” demonstrează încă o dată puterea autorităților chineze de a controla informațiile și de a cenzura discursul public. Cu toate acestea, această carte și alte cărți care explorează subiecte controversate și interzise rămân importante pentru a arăta lumii adevărul despre evenimente și pentru a încuraja dezbaterea deschisă și liberă.
Cartea “Ura cu care lovesti” de Angie Thomas a fost cenzurată în unele școli din Statele Unite, precum și în Noua Zeelandă și Australia. Motivul cenzurării a fost că unele părți din carte conțin limbaj obscen și descrieri grafice ale violenței și abuzului poliției. De asemenea, unii critici au afirmat că ar fi prea politică și că ar promova un anumit punct de vedere ideologic. Cu toate acestea, cartea a fost în general, bine primită de către cititori și a câștigat mai multe premii literare importante, precum Premiul Michael L. Printz și Premiul Edgar pentru cel mai bun roman pentru tineri adulți.
In zilele noastre, desi cenzura si interdictiile sunt mai putin frecvente decat in trecut, cartile continua sa fie cenzurate in anumite parti ale lumii, in special in tarile cu regimuri autoritare sau care nu respecta drepturile omului.
Este important sa ne amintim ca literatura poate fi puternica si influenta, iar dreptul la libera exprimare este esential pentru o societate democratica si deschisa. Prin intelegerea istoriei cenzurii si a luptei impotriva acesteia, putem invata sa apreciem si sa respectam valorile libertatii si diversitatii in literatura si in lumea in care traim.