Această carte face parte din provocarea “Citește 1 carte pe săptămână” și mi-a fost oferită de partenerii provocării, oamenii buni de la Editura Publica.
Dacă ești în domeniul afacerilor, dezvoltării personale, a jurnalismului sau a marketingului în mod sigur ai auzim de Gladwell.
Jurnalist la The New Yorker din 1996, Gladwell are obiceiul de a scrie bine. Este un scriitor excepțional, nu neapărat datorită cunoștințelor pe care le deține, ci a felului în care prezintă o situație, cu lux de amănunte și îți schimbă radical perspectiva despre ceva banal.
A scris până acum 4 cărți, fiecare mai bună decât cealaltă:
- Tipping Point
- Blink
- Outliers (Excepționalii)
- Ce a văzut câinele
Toate cele 4 au fost traduse în română de către cei de la Publica. Toate cele 4 cărți sunt bestsellere. Toate cărțile sunt extrem de apreciate în toată lumea și au fost traduse în zeci de limbi.
Azi o să discut un pic despre “Ce a văzut câinele“, cel mai recent titlu a lui Malcolm.
Această carte reprezintă un glosar al celor mai bune articole scrise pentru The New Yorker. Fiecare dintre aceste articole reprezintă o investigație în toată regula. Nivelul de detaliu al fiecărui articol este excepțional, iar felul în care Gladwell leagă ideile este de o precizie elvețiană.
Talentul lui pentru a descoperi povești neistorisite încă și felul în care te poartă printr-o poveste îți stimulează creierul.
De fapt asta îmi place cel mai mult la Gladwell. Nu îți dă totul pe tavă. Trebuie să fii atent, trebuie să caști ochii și să ciulești urechile. Dacă faci asta ai numai de câștigat.
Cartea este organizată în 3 părți:
Partea 1: Obsedați, pioneri și alte soiuri de genii minore
Partea a 2-a: Teorii, previziuni si diagnostice
Partea a 3-a: Personalitate, caracter și inteligență
În prima parte Gladwell spune povestea unui vânzător de excepție, care domină cu produsele sale bucătăriile americanilor, vorbește despre un strateg în investiții, povestește despre 3 femei pioniere în advertising, vorbește despre ketchup și ne introduce în lumea lui Cesar Millan, dresorul de câini (sigur știi emisiunea lui de pe Discovery). Prin această parte ne arată felul cum aceste genii minore au reușit în viață pentru că au înțeles felul în care gândesc oamenii (și câinii în cazul lui Cesar).
În a doua parte Gladwell intră foarte mult în felul în care gândim și încearcă să ne facă lumină în creiere, având ca și studii de caz dezastrul navetei spațiale Challenger și colapsul companiei Enron și vorbește despre diverse lucruri care ar fi putut fi evitate. Practic, ne informează despre anumite situații și comportamente care pot fi prevăzute, dacă suntem dispuși să vedem printre rânduri.
În partea a 3-a iar ne sunt stimulate creierele și puse la îndoială diverse cunoștințe pe care le aveam despre personalitatea, caracter și inteligență și suntem puși în fața ipotezei: “Oare putem ghici cum cineva va performa?”. Partea aceasta reprezintă o explorare a conceptelor de geniu și talent și multiplele fațete pe care acestea le îmbracă.
Eseul meu preferat este Genii târzii, în care Malcolm Gladwell vorbește despre predispoziția noastră de a plăcea o persoană excepțională și tânără, deși există o mulțime de genii târzii (precum Cezanne), care au confirmat o vârstă la care nimeni nu se aștepta să mai dea randament.
Dacă ai citit orice altă carte de-a lui Gladwell, în afară de Ce a văzut câinele, vei avea așteptarea ca ultimul lui titlu să fie la fel pragmatic.
Celelalte cărți spuneau povestea unor fenomene extrem de complexe:
- The Tipping point despre felul cum au loc “epidemiile” sociale
- Blink vorbea despre intuiție și proces decizional
- iar Outliers despre succes.
“Ce a văzut câinele” e o carte tip colecție de dileme pentru minte, pe care să o citești înarmat cu curiozitate și să te aștepți să fii mirat și uimit de ceea ce poate relata Gladwell. Nu îți recomand să o consumi dintr-o dată, ci delectează-te cu 2-3 povești în fiecare zi.
Din această carte am înțeles ce îl face pe acesta un scriitor genial: preocuparea față de detalii.
Esența stilului lui constă în felul uimitor de a surprinde detaliile unei povești: ia un subiect și îl întoarce pe toate părțile.
Deși are peste 400 de pagini, am citit-o extrem de repede, pentru că am fost captivat de povești. Câteva le știam deja ori de pe New Yorker ori din prezentarea lui din cadrul TED.
