Există 2 moduri principale de a practica o abilitate:
- sub formă de hobby,
- sub formă de antrenament.
Ambele moduri sunt juste, bune.
Totuși cele 2 sunt extrem de diferite, una fiind mai bună decât cealaltă.
Sub formă de hobby
Când ai un hobby, singurul lucru care te interesează este să fie o experiență plăcută. E o activitate cu scop de entertainment sau de eliberare (poate chiar un fel de experiență de tip catharsis). Pentru unii poate avea un efect terapeutic sau reprezintă momente de escapism din viața cotidiană: te duci pe munte, ca să evadezi din jungla urbană.
Nu vrei să devii neapărat bun la acel lucru, să fii capabil să urci cei mai înalți munți ai lumii, dar pentru că tu practici în mod constant un hobby, ajungi să fii destul de bun la a practica acel hobby.
Urcând des pe munte vei căpăta suficientă experiență să urci și pe cei mai înalți munți ai României.
Sub formă de antrenament
Al doilea mod, antrenamentul, are un scop precis: să devii mai bun (dacă nu cumva cel mai bun) la acea abilitate.
Este o activitate 100% deliberată.
Antrenamentul eficient caută să izoleze diferite componente ale abilității, ca apoi să le exerseze individual până ajungi foarte bun la fiecare componentă în parte (drilling, în limbaj de antrenorat).
Cam cum face jucătorul acesta de fotbal american:
Asta i-a ieșit în timpul jocului:
Așa s-a antrenat înainte de joc:
Te antrenezi pentru că vrei să devii mai bun. Pe măsură ce devii mai bun, resimți și mai multă plăcere, pentru că reușești să duci anumite activități la capăt cu mai multă prestanță sau ușurință.
Unele activități (să dai coșuri de 3 puncte din orice poziție), devin automatisme, pentru că pe măsură ce devii mai priceput, energia pe care o consumă creierul tău distribuind comenzi pentru îndeplinirea acelei activități, scade, devenind mai facil să faci acea activitate.
O altă diferență dintre cele 2 moduri de a practica, este frecvența. Un hobby, fiind un mijloc de obicei de destindere, este practicat din când în când sau mai bine-zis, când există oportunitatea sau se simte nevoia: ești plictisit și simți nevoia să te joci pe consolă, ai mâncat prea mult, te duci să joci un fotbal ca să mai consumi calorii.
Antrenamentul implică o frecvență sporită.
Antrenamentul implică rutină prestabilită și bine fixată în timp.
Practic, antrenamentul devine o activitate fixată, care este prioritară multor altor activități, nemaifiind o activitate pe care o faci din când în când.
Pentru mine cititul face parte din antrenamentul meu de a deveni mai deștept. Nu îl tratez ca pe un hobby sau ca pe o activitate recreativă, deși așa am început să îl practic.
Eu izolez diferite componente ale vieții mele de care sunt interesat în mod deosebit, iar apoi caut material care să mă ajute să îmbunătățesc acele componente. Totul este extrem de deliberat și devine din ce în ce mai bine pus la punct.
Resimt extrem de multă bucurie când citesc, însă încerc să strecor câteva pagini și atunci când nu am chef sau când nu simt nevoia.
Din dorința de a mă antrena constant și de a deveni mai bun, citesc doar ce am nevoie (de multe ori citesc doar porțiuni din anumite cărți) sau cărți care mă pot duce pe calea cea bună.
Deoarece eu văd cititul literaturii ca fiind o activitate pur recreativă, nu citesc niciun pic de literatură și mi-am cam antrenat creierul să se plictisească atunci când dă peste pasaje extrem de încărcate (descrieri lungi, multe epitete etc).
Beletristica e fantastică și există o mulțime de cărți bune pe care ar trebui să le citești, motivul pentru care eu nu fac asta e pentru că doresc să îmi aloc timpul și energia pentru lucruri cu aplicabilitate rapidă.
În viață ai de ales, să te preocupe una sau să te preocupe alta, eu am ales să fiu preocupat de cum pot deveni mai deștept și asta o să îmi ia mai mult timp decât am estimat, pentru că există mult material prin care trebuie să trec și pe care să îl încerc.
***
Tu nu trebuie să vezi cititul beletristicii cum îl văd eu.
Eu am ajuns la concluzia că beletristica nu îmi este utilă după ani de zile în care am tot încercat să citesc beletristică și nu am putut.
Totuși, mi se pare important să te decizi dacă faci o activitate ca antrenament sau ca hobby, pentru că această decizie va influența cât de mult timp, energie și resurse vei investi și cât de bun vei deveni la acea activitate.
Pe măsură ce citesc mai mult și testez mai multe idei, ajung la concluzia că ai 2 alegeri, ori te bagi 100% într-o chestie, ori stai pe tușă și îi lași pe alții să exceleze.
Te las pe final cu această pagină din cartea lui Seth Godin, The Dip.