Probabil ai dat de nenumărate ori peste următoarea afirmație:
Oamenii își folosesc maxim 10% din capacitatea creierului.
Această afirmație implică faptul că ne folosim doar de o minoritate din puterea reală a creierului nostru.
Este adevărată această afirmație?
În primul rând, vreau să precizez faptul că nu există dovezi științifice care să sprijine această afirmație.
Neuroștiința a avansat foarte mult în ultimii 10-20 de ani, iar diverse echipamente ne permit să explorăm în detaliu ce anume se întâmplă în creierul nostru când realizăm diverse sarcini sau proiecte. Într-adevăr știm încă mult prea puține despre cum funcționează creierul.
Pe lângă muntele de chestii pe care încă nu am reușit să le aflăm despre creierul nostru, există un alt munte de revelații pe care le-am avut de-a lungul timpului, printre care:
- rolul lobului frontal (responsabil cu abstractizarea, decizii, planificare etc)
- capacitatea creierului de a se reorganiza din punct de vedere fizic – neuroplasticitate
- faptul că neuronii se pot regenera
- faptul că deși cântărește doar 2% din masa totală a corpului, creierul poate solicita 20-30% din resursele de energie ale corpului
- rolul unor diverși hormoni în procesele cognitive și asupra calității vieții per total
- când începe degenerarea creierului și cum poate fi ea împiedicată/ținută sub control
Desigur, sunt mult mai multe descoperiri, dar am zis să fac o simplă trecere în revistă a câtorva dintre cele mai importante.
De unde a pornit mitul de “10%”
Originea mitului nu se cunoaște cu exactitate, dar mai multe surse îl dau pe William James, considerat părintele psihologie americane, care a afirmat în urma unui studiu prelungit efectuat pe un copil înzestrat intelectual (prodigy), că majoritatea oamenilor nu își vor realiza potențialul mental; lucru care sună destul de plauzibil, dar nu implică neapărat că ne folosim doar 10% din creier, ci că avem o capacitatea enormă pe care nu o utilizăm cum trebuie sau nu o vom utiliza niciodată.
Procentajul a fost de fapt introdus de Lowell Thomas în prefața cărții lui Dale Carnegie, care l-a citat greșit pe William James, afirmând:
profesorul William James de la Harvard obișnuia să spună că omul de rând își dezvoltă doar 10% din capacitatea latentă a creierului.
Această afirmație a fost întoarsă pe toate părțile și a devenit un mit urban datorită progării afirmației în diverse forme de către presa americană.
Cum opinia publică, inclusiv profesori sau diverși oameni din mediul academic, e ușor de format atunci când toată presa repetă într-una aceeași afirmație, acest mit al celor 10 procente, a devenit un lucru acceptat de către societate, iar toată lumea l-a adoptat, pentru că sincer, e îndeajuns de plauzibil încât să îl credem.
Hei, și eu am crezut în el până am avut Internet și am început să citesc cărți din domeniul neuroștiinței.
Totuși, faptul că ceva este plauzibil, nu îl face adevărat.
O bună parte din vreme, oamenii de știință nu înțelegeau care este rolul lobului frontal, care reprezintă o bună parte din creier până la urmă, și nici rolul zonelor parietale ale creierului.
Această lipsă de a ști survenea de pe urma studierii celor care înregistrau traume grave asupra creierului, dar care totuși nu aveau funcțiile motorii și alte funcții importante afectate.
Astfel, deși pacienții pe care îi studiau înregistrau traume serioase, aceștia reușeau să își revină și să trăiască o viață normală. Acest fenomen de recuperare se numește de fapt neuroplasticitate și reprezintă capacitatea creierului de a se reorganiza dpdv fizic și structural.
Probabil dacă la vremea lor exista o mass-media puternică, atât Aristotel, cât și Descartes reușeau să își impună teoriile despre creier:
1. Aristotel credea că funcția creierului era de a proteja corpul de supra-încălzire.
El considera că sângele pornește din zona inimii, venea de acolo încălzit, se ducea la creier și se întorcea răcit și numai bun pentru ca fiecare din noi să aibă un corp care să funcționeze cum trebuie.
2. Descartes vedea creierul ca pe o componentă a unei complicate “mașini hidraulice, ale cărei operații semănau celor efectuate de fântânile din grădinile regale.”
Inima ar fi pompat sângele, după părerea lui Descartes, până la creier, unde în glanda pineală (sau epifiza, glandă cu rol în reglarea ritmului circadian), sângele s-ar fi transformat datorită presiunii și a căldurii, în niște “spirite animale“, care ar fi călătorit prin “conductele nervilor” apoi în tot corpul.
Așadar, existau multe teorii care vehiculau în jurul structurii creierului și asupra funcțiilor acestuia.
Cât la % ne folosim din creier cu adevărat?
Răspunsul scurt: 100%.
Răspunsul lung: 100%, dar nu folosim toată capacitatea creierului deodată.
Cum vine asta?
După cum spus și mai sus, creierul solicită o grămadă de resurse.
Deși deține doar 2% din masa totală a corpului (vorbim aici de un creier adult), acesta consumă ~20% din rezervele de energie ale corpului.
Pe măsură ce mergem înspre vârste mai mici, energia pe care creierul “o fură” corpului este mai mare, 50% pt copii, 60% la bebeluși.
Imaginează-ți creierul ca fiind o cutie care funcționează pe bază de curent. O bună parte din curent care este folosit de această cutie, e folosit la menținerea activă a acestuia.
Să zicem cam 80%. Restul de 20% din energie este folosită pentru realizarea sarcinilor propriu-zise (adică munca pe care o realizează neuronii).
Pentru că energia respectivă este extrem de limitată, dacă toți neuronii ar munci deodată, s-ar pierde foarte repede energia rămasă. Creierul, este o cutie destul de eficientă, astfel încât se folosește de ceea ce se numește “sparse coding”, practic o acțiune de diviziune a activității neuronilor care duce la un transport maxim de informație, cu uz minim de energie.
Astfel, când stai la televizor și te uiți la Game of Thrones, nu îți folosești toate funcțiile, creierul activând doar zonele necesare în acel moment.
Când speli vase, creierul activează alte zone.
Când citești, alte zone.
…. și tot așa, astfel că pe parcursul zilei ajungi să folosești tot creierul, dar în funcție de nevoile pe care le ai în mediul în care te desfășori.
Cool, nu-i așa? 🙂
Această diviziune, sau mai bine zis prioritizare a activității creierului, activează între 1 și 16% dintre celulele nervoase la un moment dat.
Așadar, în funcție de complexitatea sarcinii pe care o întreprinzi într-un anume moment, vei folosi mai multe sau mai puține celule nervoase (neuroni).
Cărți recomandate
Dacă vrei să afli mai multe despre cum funcționează creierul tău, îți recomand următoarele cărți despre neuroștiințe și psihologie:
- Creierul se transforma – neuroplasticitate, adică abilitatea creierului de a-și schimba forma și structura.
- Capcanele inteligentei – conexiuni între psihologie și acțiunile pe care le facem, precum și influența unor anumiți neurotransmițători asupra deciziilor pe care le luăm
- Gândire rapidă, gândire lentă – cum luăm decizii, cum anume ne sunt afectate deciziile
- Codul talentului – cum se dezvoltă abilitățile și ce se întâmplă în creierul nostru în timp ce exersăm
- Start! Un corp activ, un creier sclipitor – Efectul efortului fizic asupra creierului și cum acesta devine mai eficient
- Cum să îți păstrezi sănătatea creierului – o carte foarte bună despre creier și îmbunătățirea activității acestuia prin suplimente și alimentație
- Puterea obisnuintei – cum se formează obiceiurile, psihologie + legături din neuroștiințe
- Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman – despre cum internetul a schimbat structura fizică a creierului
- Brain Rules for Aging Well – cum să îți îmbunătățești memoria și sănătatea per total a creierului, cu legături din neuroștiințe
- Cartea care te va face mai destept. Noi concepte stiintifice pentru o gandire mai buna – Antologie cu metode de cum să devii mai deștept, cei care scriu eseurile sunt oameni extrem de deștepți, lideri, laureați Nobel sau oameni de știință
Concluzii
Atunci când cineva pomenește de treaba asta cu “ne folosim maxim 10% din creier”, să îi atragi imediat atenția că nu e adevărat, că ne folosim tot creierul, dar în funcție de ceea ce facem și de cât de complex este ceea ce facem, activăm mai multe sau mai puține zone din creier, la un moment dat.
Creierul dispune de ~100 de miliarde de neuroni, ar fi chiar trist să știm că 90% din ei, sunt în capul nostru degeaba.
Totodată, să ai grijă că acest mit al celor 10 procente este folosit în principal de oameni care să îți vândă diverse produse sau cursuri care “îți vor crește capacitatea creierului, peste cele 10 procente”.
Deși există o mulțime de articole în română pe tema celor “10 procente”, mi se pare extrem de amuzant să aud/văd încă multe persoane care acceptă acest mit.
Așadar, te rog, dacă cineva pomenește de acest mit, trimite-i acest articol, ca să îl educi.
Dacă este o persoană mai vizuală, trimite-i acest video.
Surse: 1, 2, 3, 4,5, Foto 1(William James), Foto 2 (I can’t brain today).
Ce parere ai despre: ,,Unele persoane se nasc mai inteligente ca altele".
Adevarat sau fals?
Parerea mea este ca acel cineva va socoti mai mult si va practica mai putin
depinde ce definiţie îi dai inteligenţei. Unii se nasc cu anumite avantaje genetice (IQ superior, musculatură mai puternică, capacitatea ridicată la efort), dar reprezintă un potenţial genetic la care ajungi doar dacă te antrenezi/exersezi prin activităţi care să beneficieze de acele avantaje genetice.
aşadar nu prea are vreun sens să zici dacă e adevărat sau fals, pentru ca abordezi o atitudine fixă faţă de inteligenţă. majoritatea oamenilor nu îşi întâlnesc niciodată potenţialul genetic, indiferent că se nasc mai mult sau mai puţin inteligenţi.
te rog să dezvolţi un pic ideea ta
Nimeni nu se naste mai destept fata de ceilalti. Sunt doar cateva bariere banale. Ex( un om din ofrica are capacitatile noastre ) noi le avem; invatam vedem multe ne putem documentam pe o teorie si tot asa dar depinde de fiecare cat de destept vrea sa fie. Dar africanul in afara de vanat si reprodus el nu mai stie nimic pentru ca nu are cum prin ce mijloace sa isi dezvolte creierul.
Gabriel alea sunt avantaje care uni profita de iele alti nu. Si cred ca daca vrei putem enumera cateva ex. Tinand cont ca uni sau nascut destepti si au murit prosti sau gen enestein care la 4 ani abea a deschis gura si nimeni nu vedea mari asteptari la el sau cand a ramas repetent la fac. Dar el sa desteptat singur ca de acolo si vb desteapta-te omule. Ca el practic nu a descoperit ci a continuat munca lui ysak newton.
10% ?
Neah…noi ne folosim 1% din creier , poate nici atat…Albert Einstein si-afolosit 2% din creier.