De când am terminat cu învățământul de stat, am devenit tot mai interesat de ceea ce se întâmplă în educație și ce anume se poate face, pentru a schimba lucrurile în bine.
Din acest motiv, citesc tot ceea ce prind pe tema educației și încet, strâng material serios pentru a-l propune spre dezbatere celor interesați să rezolve problemele sistemului educațional românesc.
Datorită acestui interes excesiv ce îl dețin pentru educație, citesc orice articol sau orice carte care dezbat eficiența sistemului de învățământ formal.
De curând am pus mâna pe “O singură școală pentru toată lumea“, o carte scrisă de Salman Khan, fondatorul Khan Academy, probabil cea mai puternică organizație care se ocupă de educație într-un mod informal, la momentul de față.
Salman Khan este originar din SUA, este fiul unui cuplu de imigranți, ajunși în Statele Unite din India și Bangladesh. Înainte de a face educație, Salman Khan lucra ca analist de fonduri speculative, a fost inginer pentru Oracle și a mai oferit consultanță unor startup-uri din Silicon Valley.
Ai spune că în spatele specializărilor lui, matematică, inginerie electrică și automatizări calculatoare, nu s-ar putea ascunde și o pasiune pentru educație.
Totuși, după ce am citit cartea scrisă de acesta, nu cred că există pe Pământul ăsta o persoană mai pasionată de a ajuta oamenii să învețe. Poate doar Sir Ken Robinson, pe care îl știi din prezentările TED și am mai vorbit despre el într-un alt articol despre 3 motive pentru care școala și-a pierdut din relevanță.
Pentru că este o carte care atinge multe aspecte foarte importante, aș prefera să vorbesc despre 3 aspecte, care mie mi-au atras atenția în mod special.
Continuitatea educației și nevoia de recalificare a populației
Când criza economică a lovit, foarte multe persoane s-au trezit a fi fără loc pe piața muncii. Nu mai era loc pentru ei sau ceea ce cerea de la ei, oamenii nu puteau furniza pentru că nu aveau nici abilitățile de bază pentru a le învăța, nici entuziasmul de a încerca să învețe.
Practic, dacă ai 50 de ani și te trezești că ești dat afară, din punctul tău de vedere cel puțin, te simți dat la o parte și simți că lumea nu mai are nevoie de tine. Ceea ce, evident, este o chestie falsă, pentru că încă mai ai cel puțin 10-15 ani, în care, tu să faci ceva util pentru tine și pentru societate.
“Este complet fals și dureros de arbitrar să rezervăm jocul și învățarea pentru copii, munca pentru adulți și regretele pentru bătrâni.” – Margaret Mead
Ce vrea să zică doamna Margaret este că deși un individ trecut de vârsta a doua, se consideră a fi kaputt, el încă mai poate oferi ceva, evident aici mă refer la câmpul muncii.
Un scurt disclaimer, cartea este într-un fel sau altul, o pledoarie pe care o face autorul pentru ca lumea să adopte softul lui. Chiar dacă nu încearcă să insiste pe prezentarea utilității softului Khan Academy, practic asta reia din toată cartea: trebuie să folosești programul nostru, pentru că e cel mai bine pus la punct instrument pentru învățare în ritm propriu (self-paced learning).
Să revenim.
Ei bine, prin metode tehnologice accesibile (Youtube, bloguri și Skype sau alte platforme asemănătoare) și adulții pot avea acces la educație de top, trebuie doar cineva să existe să ofere materialul și să se găsească studentii dispuși să reînvețe și să se recalifice.
Majoritatea slujbelor care există acum nu au existat acum 10 ani, iar în 10 ani vor fi înlocuite cu slujbe care nu există
Internetul a accelerat globalizarea, iar accesul pe care globalizarea l-a oferit, a schimbat radical câmpul muncii.
Astfel, acum oricine poate fi orice pe Internet și poate avea sediul în România și să aibă clienți din Botswana, Ecuador și Australia.
Ceea ce este fantastic și scoate în față un eveniment care se va repeta. Practic, oamenii nu ar trebui să se mai pregătească să devină ceva, ci mai degrabă să își câștige abilitățile necesare, care pot reprezenta baza oricărui serviciu.
Astfel oamenii trebuie să învețe să programeze, să învețe analiză matematică, statistică, web coding și să cunoască mai multe limbi străine. Dacă mai are și câteva abilități artistice și “soft skills” lucrate la maximum, omul nostru poate să lucreze aproape oriunde. Pare o generalizare crasă, dar dacă am sparge majoritatea meseriilor în abilități de bază, ne-am distra de minune când vom vedea ce ușor putem să migrăm pe pieții muncii, dacă suntem dispuși să învățăm și avem cunoștințele temelie.
Despre scenariul de mai sus se vorbește pe larg și în carte și se oferă mai mult context, iar software-ul Khan Academy oferă și posibilitatea de a pune bazele abilităților necesare pentru a deveni indispensabil pieții muncii.
O educație gratuită, de calitate, pentru oricine, oriunde
În ultimul an am asistat la un flux continuu de startup-uri în domeniul educației (majoritate covârșitoare internaționale, nu prea știu nimic făcut de români): Coursera, Learnist, Udemy; acestea sunt doar primele care mi-au venit în minte.
Simt că anul 2013 a fost anul În care “Education” și “Learning”, au devenit buzzwords.
Salman Khan prin ceea ce a început în 2006 cu KhanAcademy.org merge un pic mai departe decât ceilalți și dorește să își îndeplinească misiunea oferind o educație gratuit, de calitate, pentru oricine, oriunde. Este un vis cu adevărat măreț și sunt convins că dacă ar avea mai multă popularitate în Europa, mai ales aici în EST, am putea să vedem ca fiind ceva mai mult decât etapa aia ce are loc până îmi găsesc de muncă.
Nu am testat pe propria piele sistemul Khan Academy, decât foarte superficial, dar ținând cont că am citit despre el pe tot parcursul cărții, eu zic că merită încercat și poate chiar testat pe câteva clase în școlile românești care au laboratoare de informatică cu niște calculatoare bune.
Logica din spatele sistemului este una foarte bună, iar principiile științifice și de bun simț pe care echipa de la Khan Academy le-au integrat sunt foarte bune, fiind concepte cu care eu m-am întâlnit prin toate cărțile bune despre educație și metode de învățare.
Merită să o cumperi?
Până la urmă, asta te interesează sau nu, dacă merită să dai banii pe ea.
Eu zic că da, dacă te interesează următoarele aspecte:
- exemple de instituții care și-au îmbunătățit sistemul de predare
- de ce softul Khan Academy poate fi o soluție bună pentru elevi (te interesează dacă ești profesor)
- concepte care te pot ajuta să educi o masă de oameni
- cum poate fi folosită tehnologia pentru a facilita educația
- care au fost provocările din spatele proiectului Khan Academy, un proiect cu milioane de studenți din întreaga lume (o poveste interesantă care prezintă spiritul antreprenorial al lui Salman Khan)
Așadar, dacă te interesează aspecte de pedagogie și andragogie, cum să integrezi tehnologia în procesul tău sau al altora de învățare, cartea asta este pentru tine.
Dacă tu vei căuta metode foarte specifice de livrare, cu tot cu explicația științifică din spatele, despre de ce funcționează, din păcate cartea aceasta nu este pentru tine, dar totuși la sfârșitul cărții ai o listă cu cărți pe care Salman Khan și-a bazat dezvoltarea softului și argumentele.
Mie mi-a plăcut foarte mult această carte și mi-a oferit foarte multe idei de cum sistemul de învățământ românesc ar putea fi îmbunățățit.