Am scris foarte multe articole, ~ 270, doar pentru 1cartepesaptamana.ro.
Eu de obicei scriu articole foarte lungi, de peste 800 de cuvinte. Dacă este să facem o simplă înmulțire, am scris ceva peste 200.000 de cuvinte. WOW.
Sunt surprins cât timp am petrecut scriind. 2012 a reprezentat cel mai prolific an al meu, în ceea ce privește timpul dedicat scrisului.
Ai putea spune că sunt cât de cât experimentat. 🙂
Totuși, după atâta experiență în scris, repet în mod rușinos câteva greșeli de începător.
Am rugat-o pe Violeta Ieremie, omul pasionat din spatele proiectului ScrieBine.com, să îmi analizeze articolele și să îmi facă o listă cu cele mai comune greșeli și cum să le evit/corectez, astfel încât articolele mele să nu își piardă din valoare, doar pentru că eu sunt leneș și un pic neglijent cu scriiturile mele.
Rezultatul acestei analize este acest articol pe care îl public fără niciun fel de cenzură.
Și eu greșesc, că sunt om. Cel mai bine ar fi să înveți și tu din greșelile mele.
Ca să nu reproduc articole întregi de pe site-ul ScrieBine, o să ofer doar link-urile potrivite, astfel încât tu să faci un studiu în detaliu dacă este nevoie, că poate tu nu faci aceleași greșeli ca mine. 🙂
Greșeala #1: utilizarea „ca și”
Exemple de pe 1cps
- „prin ceea ce ați promovat în liceu ca si metode de abordare a pedagogiei”
- „Acest țel oarecum a început să piară ca și importanță”
- „mi-a fost sortit să vă am ca și dirigintă”
- „Ca și soluție”
- „Munca este subiectivă și inegală ca și sentiment.”
- „îți dă o față umană ca și brand”
- „Ca și soluții aș include”
- „Eu unul nu simt că îți atingi scopul ca și om”
- „Ca și compoziție”
- „au inclus gândirea pozitivă ca și mecanism”
- „noi îl putem vedea ca și eșec”
- „Ca și mențiune”
- „Toți suntem creativi ca și potențial”
- „ca și tool”
Comentariul Violetei:
Eu am identificat două situații în care se folosește această formulare, și anume:
1. fie vrei să eviți o cacofonie și e cea mai la îndemână soluție, pe care foarte mulți cei din jur o folosesc (deci te gândești și tu că e corectă)
2. fie îți vine automat, fără să știi că, de fapt, e greșit ceea ce scrii sau spui.
În ceea ce privește evitarea cacofoniei, aș vrea să-ți spun că e o falsă rezolvare formularea „Ca și candidat, am dreptul să-mi exprim părerea cu privire la acest subiect”.
Demistificarea acestei greșeli: “Articol complet + recomandări”
Greșeala #2: Virgulă între subiect si predicat
Nu se pune virgulă între subiect si predicat.
Exemple de pe 1cps:
- „Consultanții care lucrează cu o varietate mai mare de clienți, pot ajunge în timp să fie mult mai pricepuți”
- „majoritatea oamenilor care provoacă astfel de probleme, nu sunt niciodată închiși”
- „Soră-mea cea mare, m-a ținut odată în casă”
- „o parte din mintea autorului, mi-a fost transferată”
- „multe dintre aceste cunoștințe, vor deveni “cultură generală”
- “părinții și profesorii, ar trebui să învețe copilul”
- “Cei mai predispuși la stres, erau studenții de anul I”
- „cei care alegeau să scrie despre lucrurile pe care îi stresează, obțineau și punctaje mai mari la teste.”
- „Acest blog, reprezintă încercarea mea”
- „Persoana care citește din obligație, nu va îndrăgi prea mult cititul.
- „Pattern-urile, nu explică însă 100% ceea ce fac acești oameni”
Greșeala #3: “Din vs dintre”
1. „Elevul din clasa alăturată a picat examenul.” – „din” se foloseste când, dupa el, pui un substantiv la singular;
2. „Unii dintre noi au fugit.” – „dintre” se foloseste când pui, dupa el, un substantiv la plural.
Exemple de pe 1cps.
- „spre unul din directorii firmei”
- „Fiecare din colegii”
- „multi din colegii”
- „unul din voi”
- „afli că 80-90% din IMM-uri”
- „fiecare din noi”
Greșeala #4: “Voiam”
Exemple de pe 1 cps:
- „De mult vroiam”
- „făceam ce vroiam eu”
- „să lucrezi la ceva la care vroiai de mult.”
- „ar poate cineva vroia să fie pe listă”
- „Vroiam să fiu mai bun”
- „cartea pe care vroiam să o citesc”
- „vroia să mi-l returneze”
Demistificarea acestui voiam o găsești aici: Articol + recomandări.
Greșeala #5: comparativul de superioritate se exprimă cu ajutorul lui „decât”
Exemplu: Tu ești mai cuminte decât mine.
Exemple de pe 1cps:
- „mai bun de atat”
- „mai abilă ca mine”
- „mai rău ca ei”
- „persoane mai deștepte ca noi”
- „de fiecare dată învățau mai mult ca mine”
Greșeala #6: litere lipsă sau în plus ori dezacord
Sfat: înainte să publici, verifică o dată sau de două ori textul sau roagă un prieten mai atent la detalii să verifice ce ai scris.
Exemple de pe 1cps:
- „mai bine țintești să dormi mai bine”
- „adică să rețină mai multe detaliile”
- „Nu ești singura persoană care ar trăit un astfel de episod”
- „poate sa iti spun doar ceea ce crede el”
- „Informația iese din mintea ta înainte să fie procesată și treacă în memoria de lungă durată.”
- „Sper să ne revenim și să ne implică într-o revoluție”
- „ceea ce spun ei sau fac ei, product un rezultat”
- „au prea puțin impact (product mai mult zgomot decât semnal)”
- „copil care învață carte și e fericits”
- „Principal motiv pentru care eu citesc, este ca să învăț lucruri noi”
- „Sunt unele cărți care te face să reevaluezi felul”
- „eram în clasa în I”
- „Acești oameni sunt dispuși să îți facă un recenzie la carte”
- „și să își extinde suportul pentru elevi”
- „copii(copiii) să înțeleagă că e cazul”
- „Gândirea pozitivă în general mi se părut”
- „Îmi imaginezi rezultatul final.”
- „Și mai important ar fi să îi mulțumești prietenul (prietenului) tău, pentru tot ceea ce face”
- „Se exploreazează pe ei înșiși.”
- „Oamenii WOW umblă în grupuri WOW și se folosește de anturaj,”
Greșeala #7: Cuvintele incidente (apoziții)
Apozițiile vin însoțite de virgule. 🙂
Exemple de pe 1CPS:
- „Acum rand pe rand renunt la ceea ce stiu ca nu imi mai este util”
- „Intelege te rog acest aspect”
- „dar atunci cand incepi sa te documentezi te rog nu mai asculta sfaturile prietenilor tai in materie de nutritie sau cel putin fii mai sceptic.”
- „sau mai bine zis deocamdata”
- „e alegerea ta desigur”
- „Este totusi un punct de vedere diferit fata de al tau sau poate cel putin mai detaliat.”
- „Sunt multe articole, carti si in general atat de multe resurse”
- „Sau cel putin asa ar trebui”
- „Uită-te te rog la schema următoare:”
- „Din păcate nu era vorba doar de o schimbare de stil”
- „Problema din punctul meu de vedere”
- „De asemenea vorbitorii în public”
- „de aceea sărim din link în link, în speranța că la un moment dat, vom da de ceva interesant și util.
- „Există în schimb sute de alternative”
- „Am ajuns la Impact, care depinde pe lângă tot ceea ce am scris de reputație și de disponibilitatea”
- „În plus informația este selectată cu foarte mare atenție”
- „Îmi plăceau în schimb cărțile pline cu informații care în mod obișnuit nu îmi trebuiau.”
- „În schimb acumulam informație de cultură generală.”
- „Eu apreciez foarte mult munca editurilor, pentru că de cele mai multe ori, depun eforturi”
- „câteva lucruri care se întâmplă extrem de greșit în prezent și care în ochii mei, anulează meritul”
- „Pentru că în primul rând nu se pune accentul pe calitate”
- „Eu unul nu simt că îți atingi scopul ca și om,”
- „dar prin alții, care după cum știm, nu au aceleași nevoi.”
- „Energia în cazul meu are de obicei 2 surse:”
- „Respectarea unei diete, chiar daca nu este eficienta atrage dupa sine cateva lectii de valoare:”
Greșeala #8: “Repetițiile”
Evită exprimarea redundantă.
Exemple de pe 1cps:
- „Pentru mine acest joc a echivalat cu o noua paradigma pentru mine”
- „O putem face mai impresionanta, adaugand si alte speech-uri deosebite care au impresionat milioane de oameni.”
- „precum cum și accesul la oportunități”
- „Ca și perioadă de timp nu știu cu ce perioadă am fi de acord”
- „Este important să te asiguri că lumea se ține de treabă, iar afișarea asta în public, (virgula între subiect si predicat) este o metodă de a te asigura că lumea se ține de treabă.”
Greșeala #9: „Totuși” nu cere virgulă
Exemple de pe 1cps:
- „Totusi, putem”
- „Totusi, sunt cateva lucruri”
Greșeala #10: Prezența lui „când” la început de frază (cere virgulă)
Exemple de pe 1cps:
- „Când ai prea multe pe cap(virgula) te simti presat de timp”
- „Când eram in AIESEC (virgula) am invatat un joculet”
- „Când spunem că școala a eșuat în a pregăti încă o generație (virgula)ar trebui să ne luăm și noi o parte din vină.”
- „Când ești curios (virgula) ești entuziasmat”
- „când ești entuziasmat (virgula)ești într-o stare de joacă”
Greșeala #11: Prezența lui „dacă” la început de frază (cere virgulă)
Exemple de pe 1cps:
- „Daca dormi 8 ore/zi(virgula) este ideal.”
- „Chiar dacă pare complicat (virgula) nu este.”
- „Dacă ai fost prin Brașov(virgula) știi cum arată”
- „Dacă vrei discuția despre examene și stres (virgula) poate continua”
- „Dacă ai copii (virgula) ieși cu ei la o plimbare pe role sau pe bicicletă.”
- „Dacă nu mă crezi (virgula) întreabă-i pe cei care mă cunosc”
Greșeala #12: Prezența unui verb la gerunziu la început de frază (cere virgulă)
Exemple de pe 1cps:
- „Fiind ai noștri (virgulă) înseamnă că am avut o anumită responsabilitate”
- „Ajutându-i pe alții (virgulă) te poziționezi ca un om pe care te poți baza”
Greșeala #13. Vocativul (atunci când te adresezi cuiva, cere și el virgulă)
Exemple de pe 1cps:
- „Mi-ați făcut rău (virgulă) Doamna Dirigintă, aplicând o metodă nedreaptă”
- „Tu (virgula) Andrei Popescu, trebuie să îl faci la învățatură, pe copilul Gabriel Nechita.”
De mistificarea vocativului o găsești aici: Articol + recomandări.
Greșeala #14. Utilizarea verbului „a fi”
Exemple de pe 1cps:
- „dar sunt convins ca vei fii ceva mai fericit”
- „Sper ca macar 1 (o data, in litere) data sa fii aplicat”
Demistificarea verbului a fi o găsești aici: Articol + recomandări.
Greșeala #15: Utilizarea verbului „a ști”
Exemplu de pe 1cps:
- „1000 de persoane care ar putea știi ceva”
Demistificarea verbului “a ști”: Articol + recomandări.
Greșeala #16: Utilizarea verbului „a crea”
Exemplu de pe 1cps:
- „Creaza-ti oportunitatile.”
Regula e foarte ușoară: când ai „z”, pui doi de „e”, când nu ai „z”, pui un singur „e”.
Greșeala #17: „a face”, „a zice” la imperativ negativ, persoana a II-a, singular (tu)
Exemple de pe 1cps:
- „nu fă altceva care te solicită”
- „Nu fă nimic”
- „Nu-mi zi ca nu e asa.”
Imperativ negativ: „NU” + infinitivul din dicționar
- nu face
- nu zice
Greșeala #18: „a avea”
Exemple de pe 1cps:
- „să aibe”
- „pentru că o să aibe de suferit capacitatea ta”
„să aibe” nu există, corect este „să aibă”. S-ar putea să întâlnești și forma „să aivă”, dar e învechită.
Greșeala #19. Grijă mare la pleonasme
Exemplu de pe 1cps:
- „nou motiv de a sări în sus.”
Greșeala #20. „Vizavi”
Exemplu de pe 1cps:
- „Nu am preluat exact ceea ce predica Zen ca filosofie vizavi de invatare”
„vizavi” se folosește doar în context spațial. Aici se potriveste „față de, în privința”.
Greșeala #21: Fă pauze și pune un punct.
Exemplu de pe 1cps:
- „Somnul depinde de foarte multi factori (punct)mi se pare stupid sa iei in calcul doar durata lui.”
Greșeala #22: Cratima
Exemple de pe 1cps:
- „La nicio sedinta de a mea”
- „cu scopul de a avea”
- „Colegi de ai mei”
Punând cratimă, se pronunță mai usor.
- „sedință de-a mea”
- „scopul de-a avea”
- „Colegi de-ai mei”
Concluzii
Violeta e singurul grammar nazi pe care eu îl respect. Motivul este simplu: atunci când te corectează, te și educă.
Greșelile totuși nu se repară așa de repede, e nevoie de un timp de ajustare.
Am publicat acest articol ca să vezi că nu trebuie să fii perfect ca să începi să postezi articole pe net. E important să începi și apoi vei deveni tu mai bun, încetul cu încetul.
Am publicat acest articol ca să înțelegi că scrisul și calitatea unei scriituri depind de efortul investit. Pe măsură ce investești mai mult, o să obții mai multe satisfacții.
Un alt motiv pentru care am publicat acest articol este pentru că îmi place să îmi recunosc greșelile. Foarte rar sunt eu cel care zice “Da, am greșit, îmi pare rău!”. Ei bine, nu mai sunt așa, am învățat să fiu mai puțin mândru și să mai las de la mine.
Așadar, profită de “corecția” pe care mi-a aplicat-o Vio și învață din greșelile mele.
PS: Mulțumesc Vio și îți mulțumesc ție cititorule pentru că ai trecut peste micile mele greșeli și ai văzut imaginea de ansamblu a articolelor mele.
Miru Orşa says
La greseala #16 e scris gresit, din cate stiu eu: nu doi de "i", ci doi "i" si, de fapt, e vorba de litera "e", nu "i", nu? In rest, am observat si eu cateva greseli pe care le fac: "nu fa" si "nu zi", virgula dupa "totusi", "ca" in loc de "decat". Despre "voiam" am aflat in clasa a 12-a, cand faceam variante de bac, pana atunci zicand doar "vroiam".
Gabriel Nechita says
Salutare, eu urmez sfatul Violetei, care ea urmează sfatul regretatului Pruteanu, care credea în doi de "i". Explicația e una mai lungă:
“Dacă mai există cărţi care recomandă să spunem: “În sesiunea asta am luat doi trei”, cărţile cu pricina greşesc în acest punct şi nu vă sfătuiesc să le ascultaţi. Chestiunea a fost tratată şi de Al. Graur într-un articol publicat într-un număr al ziarului Adevărul din 1937 şi republicat în culegerea Puţină gramatică, volumul 2. Iată punctul meu de vedere şi “pe ce mă bazez”, cum ar zice un personaj de-al lui Marin Preda. Propoziţii de genul “Studentul a luat 2 cinci şi 3 opt”, cred că veţi fi de acord că sunt eminamente neclare, başca faptul că nici nu pot fi scrise cu cifre (2 lînga 5 s-ar citi 25). Cifrele şi literele luate în sine sunt prea puţin substanţiale ca să le putem simţi ca pe nişte entităţi care primesc normal numeralul: doi cai, două supersonice etc. Păi, pot eu să spun că dolarul se exprimă acum în lei prin 2-7 şi 2-0? Parc-ar fi rezultatul unui meci! E nevoie de un element ajutător, care este prepoziţia de, venind în fond din expresia “de-alde”. Dar cum “a luat 2 de-alde 3″ ar fi prea mult, e suficient “a luat doi de 3″. Rostim 2-3, 2-5 atunci cînd, de pildă, dictăm o listă cu zecimale şi facem economie de efort, ca să nu repetăm de zeci de ori 2 virgulă 3 etc. La fel e situaţia în privinţa literelor, luate în sine, ca simboluri ale sunetelor. E corect să spunem că Vasile Aaron se scrie “cu 2 de a”, Costache Facca, “cu 2 de c”, copii “cu 2 de i”, pentru a evita aspectul tulbure, de formulă matematică, al exprimării 2a, 2c, 2i.”
Raluca Popescu says
Gabriel Nechita , argumentul oferit de tine, preluat de la Pruteanu, care l-a preluat și el de la Al. Graur, nu este valabil în această situație. Graur susținea această formulare pentru a dezambiguiza mesajul, fiind 2 numerale și putând crea confuzii în privința notelor studenților.
Aici și în general, trebuie să urmăm norma impusă de Academia Română și care, în privința numeralelor până la douăzeci, stă în picioare încă de la începuturile studierii limbii române. Regula e aceasta: numeralele de la 1 până la 19 inclusiv, cu valoare adjectivală, se construiesc fără prepoziția „de” (se atașează direct substantivului/nominalului determinat, adică celui la care fac referire). Cele după 19 se construiesc cu prepoziția „de”. Prin analogie, spunem „doi copii”, NU „doi de copii” și „douăzeci de copii”, NU „douăzeci copii”. Mai multe detalii aici: http://www.literparc.ro/%E2%80%9Etriple-sec%E2%80%9D-triplusalt-triplu-%E2%80%9Ei%E2%80%9D/
„i” e substantiv în metalimbaj mai sus, deci și lui i se aplică regula, nu e un alt numeral care să poată induce în eroare și să opacizeze mesajul. 🙂
Miru Orșa are dreptate și a fost foarte atentă la detalii. Și da, nu are ce căuta „i” în explicație, ci „e”! Totuși regula rămâne în picioare, indiferent de ce literă dublă vorbim… 😉
Gabriel Nechita says
Mersi pentru clarificări. 🙂 corectăm, învățăm din mers.
Raluca Popescu says
Gabriel Nechita Acesta era și scopul! Să se clarifice, să se îndrepte greșelile și să nu se mai repete, știind regula clară… deși mă cam tem să folosesc cuvântul „greșeală” când e vorba de lingvistică! Mai degrabă abatere de la normă… Numai în științele exacte și rigide greșim. Sau poate nici acolo nu e mereu „greșeală”? 🙂
Mă bucur că s-au lămurit lucrurile! 😉
Anna Maria Radu says
Ai fost curajos sa postezi articolul asta:) Mi-ar fi placut ca Grammar Nazi-ul tau sa explice si problema cu „mi-ar placea”/„mi-ar place” si folosirea virgulei inainte de conjunctia „si”(si acestea sunt 2 greseli extrem de frecvente). Dar daca nu se numara printre greselile tale…ne documentam din alta parte:)
Camelia Nastase says
Greselile 14 si 22: imi par ca (mai) planeaza asupra lor o oarece nesiguranta. Parerea mea este ca ''vei fi… mai fericit'' si ''La nicio sedinta de-ale mele'' sunt formele corecte. De asemenea ''ar putea sti'' – corect pentru punctul 15.
Gabriel Nechita says
cum nu fac greșeala respectivă, în raportul ei Violette nu a inclus referințe la |mi-ar plăcea/mi-ar place.| 🙂
oricum, eu îți sugerez să intri pe http://scriebine.com și să îi sugerez să scrie articole despre respectivele abateri de la normă.
referitor la curaj, nu mi-e rușine cu greșelile pe care le fac, sunt ale mele :), iar punând la vedere ce fac eu greșit, poate aduce beneficii tuturor celor care vor să învețe.
Gabriel Nechita says
acolo unde apare "Exemplu/Exemple de pe 1cps" sunt de obicei forme în care eu greșesc.
Gabriel Nechita says
Raluca Popescu danke schon.
Marian Bolea says
De obicei nu reactionez la astfel de articole in stilul, vorba de mai sus, grammar nazi, dar de data asta sunt mult prea multe erori ca sa nu ma simt indemnat sa o fac. Sa le luam pe rand, cu referire la numerotarea dumneavoastra:
1. Utilizarea gresita a lui "ca si", precum si modul de evitare sunt bine detaliate in linkul postat; dar s-a strecurat si o eroare: "ca si" nu trebuie folosit niciodata cu sensul copulativ/cumulativ de "precum si" (greseala este una semnatica si la fel de grava), ci se foloseste exclusiv pentru comparatii.
3. "Din vs. dintre" reprezinta o falsa problema; orice lingvist va va spune ca limba romana incurajeaza diversitatea exprimarii, iar aceasta specializare a lui "dintre" in contexte cu pluralul este o constructie recenta; poate pe Rodica Zafiu o veti crede: http://www.romlit.ro/din_i_dintre.
4. Ati repetat de doua ori ca "voiam" este gresit. Nu, gresita este doar forma combinata "vRoiam" (o combinatie intre "a voi" si "a vrea").
5. Nu am reusit sa inteleg unde este greseala. Va rog sa cautati definitia lui "decat" in dictionar si veti vedea ca se precizeaza ca se foloseste in comparatii ca sinonim pentru "ca".
9. Regula statuata de Academie spune despre "insa" ca nu se delimiteaza prin virgule in interiorul unei propozitii (nu si in fraza). Unii au extins asta si la "totusi". Este gresit insa a pune aici o regula ferma (observati cum am folosit pe "insa"): "totusi" are foarte des o valoare anaforica, cerand in acele situatii virgula.
19. Exagerati. Multi vad pleonasme in exces, acolo unde nu sunt: se poate sari si in apa (evident, apa nu este "sus"). Pleonasm inseamna ca ideea este deja presupusa de primul termen utilizat si nu este cazul. Alte exemple ar fi fost mai potrivite.
22. Utilizarea cu sau fara cratima in aceste exemple nu inseamna o greseala. Pur si simplu, cu cratima sugereaza un tempo rapid (oralitate), iar fara cratima sugereaza un discurs scris (scripturalitate).
Mircea Caster says
Graur spunea ca o greseala repetata o perioada lunga de timp, de catre o majoritate (vorbitoare a unei limbi) devine regula. Si dadea si exemple, inclusive din alte limbi decat romana. Voi ce credeti? Deja "nivele" in loc de "niveluri" este o regula?
Raluca Popescu says
Adevăr grăiești! 🙂
N-am vrut să intru în toate detaliile și să fiu văzută ca Gică Contra, dar așa este! 😉 Nu e cazul să vedem greșeli și acolo unde nu sunt, ba mai mult, să ne luăm etichete de tipul „grammar nazi” (pe-asta cine o mai fi inventat-o?). Când fiecare are dreptul să se exprime după cum dorește, după cunoștințele acumulate din experiență și citit, trebuie să existe o direcție care să sune atât de urât în această privință, să trimită cu gândul la ceva nu tocmai nostim?!
Marian Bolea says
Conform DOOM 2 (2005), sunt ambele acceptate: nivél (înălțime, stadiu, treaptă) s. n., pl. nivéluri / nivéle.
Stefan Georgescu says
cum este corect: sedinta de-a mea//sedinta dintr-ale mele?personaj de-al lui Caragiale/personaj dintr-ale lui Caragiale?prieten de-al meu/prieten dintr-ai mei? Cine stie sa raspunda? argumentat, va rog!
Mircea Caster says
q.e.d. (pentru mine, 2005 este "deja".)
Lenuța Ropoteanu says
iti multumesc pentru lectia de azi.in fiecare zi invatam ….o zi minunata
Violette Jérémie says
Marian Bolea, depinde de context. 🙂
Violette Jérémie says
Marian Bolea, "grammar nazi" este o eticheta. Eu nu ma consider deloc asa. Ce am scris mai sus a fost la cererea lui Gabi, strict pe textele pe care le-a scris. M-as bucura mai mult daca ai fi mai receptiv si la alte pareri din jur, in loc doar sa critici. Mi-ar placea sa vad ceva constructiv scris de tine, care sa aduca valoare cu adevarat. Si, da, ma refer la acest domeniu, lingvistic, deoarece nu te cunosc si nu stiu cu ce te ocupi.
Nu voi contesta nimic din ce ai scris tu mai sus, pentru ca discutia ar fi una polemica, tu sustinand-ti cu vehementa punctul de vedere.
Din moment ce nu stii care-i filosofia din spatele a ceea ce fac eu, o discutie pe un alt ton ar fi mai benefica. Pentru toata lumea. E usor sa stai pe tusa si sa comentezi, mai greu e cand esti pe teren, cand mai cazi, te ridici si trebuie sa-ti gasesti puterea interioara sa mergi mai departe etc.
O zi buna!
Violette Jérémie says
Multumesc si eu! O zi frumoasa!
Violette Jérémie says
Stefan, "dintre" arata selectia. De exemplu: o sedinta dintre alte sedinte.
Andreea-Anca Batîr says
l-ai uitat pe faimosul "se merita" pe care inca il imbratisezi
César S-t says
daca ar fi invatat putina gramatica in gimnaziu, textul asta nu ar fi existat;)
Marian Bolea says
Stimata doamna, emiteti foarte multe inferente in ceea ce ma priveste, lucru pe care eu nu imi amintesc sa il fi facut, in ceea ce va priveste. Doar cu titlu de exemplu, eticheta cu pricina era citata din text, nu emisa de mine. Aidoma, cum bine spuneti, necunoscandu-ma, nu aveti de unde sti daca nu cumva activez in domeniu, sunt receptiv sau constructiv ori doar comentez de pe tusa. Totusi asta sugerati. Remarc faptul ca am pus in discutie niste "norme" care nu sunt tocmai norme si ca nu va referiti la ele, ci la persoana mea. Cu alte cuvinte, in loc sa prelungim discutia constructiv, ceea ce eu am facut, desi spuneti ca nu, preferati argumentum ad personam. Asta in conditiile in care eu nu am procedat astfel. Regret ca v-am deranjat cu o alta opinie, una la obiect. Voi mai interveni doar daca vom discuta despre subiect, argumentat, cum eu am incercat sa o fac.
Marian Bolea says
Contextul este scris deja in paranteza de autorii dictionarului.
Stefan Georgescu says
Violette Jérémie dintre sau de sunt folosite cu acelasi scop, de selectie, intrebarea este daca avem plural sau singular dupa;" prieten de-al meu" ar insemna ca eu am un singur prieten, nu?
Gabriel Nechita says
arată-mi unde l-am folosit, am nevoie de un pic mai multă constructivitate din partea ta.
Manu Dfgadfgadfv says
"Regula e foarte ușoară: când ai „z”, pui doi de „e”, când nu ai „z”, pui un singur „e”.
regula e foarte ușoară: nu pui „de” când numeri litere, așa cum nu zici nici „doi de elevi”
Manu Dfgadfgadfv says
„mi-ar place” se folosește eronat pentru că lumea deseori uită că forma de infinitiv a verbului e „a plăcea”
înainte de „și” ca conjuncție nu pui virgulă, asta e regula. toată treaba e să faci diferența între „și” – conjuncția și „și” – adverbul. („Și Maria, și Ioana au venit la școala” – în cazul acesta „și” este adverbial, pui virgulă.
Hany Al-Akel says
http://wallpoper.com/images/00/25/01/46/grammar-nazi_00250146.jpg
Viață de zece says
Frumos ar fi fost ca măcar articolul ăsta să fie scris fără greșeli gramaticale, dacă tot abordezi un astfel de subiect.
Diana Catanoaia says
Foarte interesant si de apreciat articolul!
Silvia Purcariu says
FOARTE IMPORTANT ARTICOLUL VA MULTUMESC PT. SFATURI.
Adrian Amariei says
Am citit cu mare interes articolul pe care l-ai publicat și mi-a părut bine să aflu că, totuși, mai sunt oameni care se străduiesc să vorbească și să scrie în limba română cât mai corect posibil. Cu o singură greșeală de acolo nu sunt de acord: comparativul – fie el de orice grad se poate exprima atât cu ajutorul lui „ca” cât și al lui „decât”. În ce privește cacofoniile: să fim serioși! Cacofonie nu înseamnă doar alăturarea silabelor ca-ca, ca-că, că-câ… etc. ci orice alăturare de silabe din cuvinte diferite și alăturate care nu dau bine cu auzul. În plus, teoria pe care am învățat-o și eu la școală că ar fi doar câteva cacofonii acceptate de limba română (Luca Caragiale, Biserica Catolică și care-o mai fi fost pe acolo) nu e nici pe departe adevărată și asta o poate spune orice profesor universitar cu oarece decență și cunoștință în exprimarea limbii noastre materne: alăturările respective sunt naturale. Cauza care a condus spre blamarea lor e dată doar de sonoritatea limbii și de cum simte fiecare limbajul utilizat. Spor la redactat!!! 🙂
Ioana Florescu says
Stefan Georgescu Corect este – "un prieten al meu" sau "un prieten dintre ai mei". Sorry, Violeta, grammar nazi, asta cred că ţi-a scăpat. Pentru doritori, pot explica mai pe larg.
Literparc says
S-au șters comentarii de aici (multe constructive, care contraziceau însă anumite lucruri din articol), ceea ce nu mi se pare corect și nici obiectiv.
Limba română e în continuă evoluție, e dinamică – de aici abaterile de normă. Nu mi se par chiar toate foarte grave și de amendat/respins atât de vehement, fără niște argumente solide. Ca lingvist, e nevoie să fii obiectiv, să oferi explicații plauzibile și să știi să cataloghezi o „greșeală”. Nu orice abatere ar trebui să fie etichetată astfel și respinsă atât de categoric. Să nu uităm că multe abateri au devenit, între timp, impuse de normă (din cauza uzului), abateri pe care astăzi le considerăm reguli și le aplicăm ca atare, din dorința de a ne exprima… corect! 🙂
Gabriel Nechita says
au fost ascunse (ele sunt vizibile pe profilele celor care au postat comentariile) comentariile care nu au fost propuse sub formă de sfat, ci mai degrabă aveau o urmă de îngâmfare în ele.
Raluca Popescu says
Gabriel Nechita Ale mele personale nu cred că au avut nicio îngâmfare în ele. Au fost aduse argumente care să clarifice niște lucruri care rămăseseră nelămurite sau prea ambigue. Nu cred că au jignit pe nimeni și nici nu au dau dovadă de superioritate, ca să fie… ascunse. E vorba aici și de respectul pentru cititori, pentru cei care prezintă interes pentru ce scrii și te promovează astfel.
Îmi pare rău, dar îmi susțin încă părerile, care nu sunt în totalitate de acord cu cele justificate în acest articol – acest lucru nu înseamnă că dacă nu împărtășim aceeași părere, am vreo „urmă de îngâmfare”. Se numește diversitate de opinii. 🙂 Dacă nu (vă) laud cu ceva acest articol, va fi șters și acest comentariu?
Numai bine!
Laura Gheorghiu says
Pui unul, pui doi, trei… maxim nouasprezece 'e'-uri, dar apoi pui douazeci DE 'e'-uri si de-aici incolo tot asa.
Alina Alexandra says
Si totusi, Violeta cred k a facut o greseala spunand " se scrie cu 2 de e". Eu cred k e corect "se scrie cu 2 e". Cu drag ! 🙂
Flash Blow says
22 de greseli gramaticale si 789763443345667675654(9) de viata 😀
Alina Alexandra says
Tantza Terorista ….asa o fi…eu n-am auzit dar o sa ma informez 🙂
Claudia Coja says
Există verbul a voi, conjugat corect în forma voiam.
Există verbul a vrea, conjugat corect în forma vream.
Vroiam este o îmbinare incorectă a celor doua..
Adrian Dobroiu says
Greșeala #3 nu este deloc greșeală. Prepoziția „din” are și un sens partitiv, menționat în dicționare. Există un articol întreg exclusiv pe tema asta, publicat de lingvista Rodica Zafiu:
http://www.romlit.ro/din_i_dintre
Adrian Dobroiu says
Greșelile #10, 11, 12 nu sînt greșeli. Acele virgule sînt opționale și le pui cînd consideri că sensul e mai ușor de înțeles cu ele. Unii le pun sistematic, iar rezultatul e că unele fraze ale lor sună foarte fragmentat din cauza asta, încît lectura devine enervantă.
Adrian Dobroiu says
Greșeala #20 nu e greșeală. „Vizavi” are și un sens abstract, nu doar cel spațial.
Marcela Valcu says
Sa știți că nu e așa cum ziceți. „Vizavi” este admis în limba română doar exprimând un raport spațial. Alte reguli/greșeli de aici sunt cam „firav” explicate. Cu tot respectul!
Adrian Dobroiu says
Marcela Valcu , uzul face limba. E drept că mulți „grammar Nazis” insistă ca „vizavi” să nu fie folosit decît cu sensul spațial, dar realitatea limbii e alta: „vizavi” este folosit și abstract, la fel ca multe alte cuvinte care la origine aveau numai un sens concret. De altfel dicționarele lasă posibilitatea acestui uz abstract cînd îl echivalează pe „vizavi” cu „”față de, în raport cu, în comparație cu”.
Mara Popa says
Se poate sări și în lături, nu doar în sus – așa că nu e pleonasm 🙂
Alexandru Ionuț-Laurențiu Anghelescu Gabor-Simon says
La piață:
– Dați-mi niște cartofi
– De cât?
– Da, decât cartofi!
( http://decât.ro/ )
Adrian Dobroiu says
Acest articol despre greșeli conține el însuși, doar în titlu, nu mai puțin de 18 greșeli de ortografie.
Natalia Tulvan says
Greșeala #16: Utilizarea verbului „a crea”
Exemplu de pe 1cps:
„Creaza-ti oportunitatile.”
Regula e foarte ușoară: când ai „z”, pui doi de „e”, când nu ai „z”, pui un singur „e”.
Regula e foarte usoara: scrii doi "e", nu doi de "e".
Pentru verbul "a crea" in clasa a V-a doamna profesoara ne-a invatat o alta "smecherie". Daca il compari cu verbul "a lucra" nu vei mai avea probleme cu conjugarea celui dintai. Radacina verbului "a lucra" este lucr-, iar a verbului "a crea" este cre-, terminatiile sunt aceleasi pentru ambele in functie de timpul folosit. Prin urmare, vei obtine urmatoarele:
lucr-ez / cre-ez
lucr-eaza / cre-eaza
lucr-asem / cre-asem
lucr-and / cre-and
etc.
P.S.: Imi cer scuze pentru lipsa diacriticelor.
Nicolae Crefelean says
M-am uitat în sursa paginii și, ignorând lipsa diacriticelor, am constatat că titlul suferă de fapt de un CSS inadecvat limbii române: text-transform: capitalize; Adică transformă primele litere în majuscule, așa cum se obișnuiește la titlurile în limba engleză.
Adrian Dobroiu says
Nicolae Crefelean, e bine că ați descoperit cauza pentru majuscule. Dar asta nu înseamnă că titlul a devenit corect. Apoi lipsa diacriticelor din vina cui o fi?
Simona Stefania Iordache says
corect: o sedinta de-ale mele (o sedinta dintre ale mele)
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Cultura/Stiri/PASTILA+DE+LIMBA+DE-AL+MEU+VS+DE-AI+MEI
Tudor Mardare says
Când vorbim de o limbă ca româna Grammar Nazi-urile sunt niște imbecilități normative. Trebuie să ne aminitm că la baza limbii române stă latina, deci mai bine am orienta gramatica românească în jurul latinei.
Diverse lucruri de reproșat : virgulele se pun pentru a face o pauză în vorbire, au mai mult sens într-un text literar ca niște cezuri decât în limbaj neutru și obiectiv. Latina nu folosea deloc virgule.
Contracțiile sunt câteodată necesare, câteodată opționale.
„cu scopul de a avea”
Este opțională în acest caz contracția lexelor „de” și „a”.
Optim este ca locuțiunile substantivale din franceză să fie conservate în forma lor originală. „Vis à vis”, nu „vizavi”.
Ador folosirea pleonasmelor în textele literare, pleonasmul în limba latină era o figură de stil, și o folosesc ca atare și în limba română.