De ce uităm de la mână până la gură și cum putem rezolva aceasta problemă

Imaginează-ți că e weekend, ești acasă și vrei să îti faci o cafea.

Te-ai ridicat de pe canapea, te-ai dus în bucătărie și *puf*, ai uitat de ce ești acolo.

Te întorci la canapea, te așezi și îți reamintești.

Până la urmă tu doar vroiai să îți faci o cafea, ceva simplu, cum naiba să nu reții o informație atât de simplă.

Nu-I așa, că te simți un pic cam în vârstă? Nu te gândești că poate același lucru se întâmplă și cu pensionarii?

Se întâmplă cu toată lumea, crede-mă.

Nu cred că te-ai concentrat până acum la această limitare de care dă dovadă memoria noastră, să îi spunem “de lucru”.

“Memoria de lucru” este definită de oamenii de știință ca fiind memoria pe termen scurt care administrează “conștiența” noastră pe tot parcursul zilei, din orice moment al zilei.

Practic, informațiile pe care poți să le reproduci acum în acest moment.

Ce este memoria de lucru?

În 1950, un psiholog de la Princeton, pe numele său, George Miller, a argumentat că putem reține până la 7 bucăți de informații în același timp.

De atunci cercetătorii au devenit mai pesimiști și au redus “memoria de lucru” la maxim 3-4 bucăți de informație. Informația care este receptată de creier în orice moment este numită “încărcătură cognitivă” (cognitive load).

Cantitatea de informații care intră în conștiența noastră (conștiență = acea stare în care suntem  atenți la ce se întâmplă cu noi sau în jurul nostru) în orice moment este definită ca fiind “încărcătura cognitivă.”

De fiecare dată când încărcătura cognitivă depășește memoria de lucru, ne luăm o țeapă de la creier și se manifestă aceste lapsusuri spontane. Informația iese din mintea ta înainte să treacă în memoria pe termen lung. Când transferi ceva în memoria de lungă durată, este mai accesibil și poți converti informația în cunoștințe și abilități.

Semne ale încărcării memoriei de lucru:

• Nu poți gândi critic și să analizezi un volum de date complex
• Nu poți abstractiza și organiza informația cum trebuie
• Uiți mult prea des informații care se dovedesc a fi utile
• Uiți de la mână până la gură ceva ce tocmai ai vrut să faci
• Oboseală mentală în timp ce înveți

Cercetătorul în neuroștiințe Torkel Klingberg spune că:

Uneori suntem nevoiți să ne reamintim la ce trebuia să ne concentrăm de prima dată.

Atenția îți devine mult mai ușor de distras și te simți prins într-un vârtej.

Profesorii și psihologii (primii, dintre cei care se pricep cu adevărat la educație) știu că nu-ți pot “pasa” prea multe informații pentru că o să aibe de suferit capacitatea ta de a le reține și pricepe (comprehensiunea).

Faptul că ești pasionat de rețele sociale și web surfing face situația și mai dificilă, fiind constant expus la un volum mare de informații care vin din toate părțile.

Chiar dacă uneori simți nevoia să te inunzi cu foarte multă informație, pentru că îți dă o iluzie a conectivității și totul parcă e extrem de stimulant, încărcătura cognitivă pe care memoria ta trebuie să o suporte este mult prea mare ca ea să fie transformată în ceva de folos pentru tine.

3 Metode de pentru a strânge  robinetul cu informații:

1. Fii mai selectiv cu ce informații alegi să citești sau să consumi
2. Redu gradual timpul petrecut pe site-uri care te inundă cu informație greu de calificat (Facebook, Twitter, bloguri, site-uri de știri)
3. Organizează informația astfel încât să îți fie mai ușor să o parcurgi (documente așezate în foldere speciale, mail-uri arhivate în diverse forme, contacte organizate în diverse grupuri, orice informație poate fi clasificată și ordonată)

***

Cu cât optimizăm mai mult felul în care folosim memoria de lucru, cu atât putem să fim mai eficienți în viața de zi cu zi.

Atunci când aceasta este supraîncărcată, este foarte greu să procesezi informațiile cu care jonglezi în acel moment.

De asemenea, vei avea senzația că te doare capul sau că nu te mai duce capul. Totuși să înțelegi faptul că memoria de lucru este lucrată peste posibilitățile ei.

Din acest motiv, este necesar să simplifici, organizezi sau să demistifici informațiile pe care le preiei din jur.

Când un concept este prea complicat, încearcă să îl reduci la forma lui cea mai elementară: forma cea mai elementară este forma cel mai ușor de reținut.

Exemple:

Ce este un pomelo? Un pomelo arată ca un grapefruit mai mare.

Cum se reține numărul de telefon 0744556725 mai ușor? Spărgându-l în 3 grupări de cifre: 0744 556 725. Sau dacă e mai ușor pentru tine, în 4 grupări: 0744 55 67 25.

Cum îi cheamă pe cei 3 colegi Andrei, Ionel și Gigel? Andrei cel înalt, Ionel cel Creț și Gigel cel amuzant.

Memoria de lucru funcționează mai eficient atunci când legi informații curente cu analogii care există deja în creierul tău.