Acest articol este scris de Daiana Negulici.
Imi placea poezia aia cu Invata de la toate, de la munti si de la ape (NE: o poți citi la sfârșitul articolului)… O studiam prin clasa a 4-a la ora de stiinte naturale. Nu am inteles-o niciodata pe deplin, pana de curand, n-as sti exact cand, dar undeva in decursul ultimilor 2 ani.
Treceam prin viata si printre oameni fara interes. Citeam mult, dar nu analizam. Eram de un talent desavarsit la orele de literatura in liceu in a scoate fraze pompoase, cu metafore si alegorii din mitologii, filozofii si critici pe care nu le intelegeam, pentru ca nu le analizam.
Cunosteam oameni interesanti prin natura actiunilor mele, caci imi placea sa ma implic in absolut orice, in general ca sa stiu ce se intampla, sa nu ratez nimic din ce se poate face pe lumea asta.
M-am bazat foarte mult si pe un simt ascuns pe care il aveam, asemanator celui al copiilor, care pot deosebi oamenii buni de cei rai, luam decizii bune, dar mai mult in virtutea inertiei, intuitiei sau a unei logici necunoscute.
Pana intr-o zi. Nu as putea sa spun ce a fost ziua aia si cand anume a fost.
Dar deodata nu mai treceam fara scop. Deodata analizam, aveam argumente. Nu mai cunosteam oamenii gratie acestei intuitii, ii cunosteam pentru ca ii analizam, le analizam vorbele, faptele, expresiile.
Constientizam. Vedeam problemele, ma interesa totul, vroiam sa stiu, sa cunosc, sa analizez si sa asimilez.
Am realizat cati oameni valorosi am intalnit si nu am profitat, sa ii analizez, sa ii descos, sa le smulg toate ideile, sa le asimilez si sa cresc.
As fi vrut sa dau timpul inapoi si sa invat istoria din gimnaziu nu doar pentru ca trebuia invatata, sa invat mai mult, sa iau cat mai mult din profesoara aia pe care o detestam ca ne tinea ca pe rug incins, dar care stia atat de multe, o Dumnezeule cate stia. Si nu am stat sa ascult mai bine. Sau proful ala de filozofie, cat misto faceam de el, alaturandu-ma plebei barbare. Si cate idei avea.
Sfatul meu este deci sa inveti. De la toti si de la toate. Sa ii asculti pe toti si sa te formezi. Sa pui intrebari si sa gasesti raspunsuri. Sa fii deschis si sa vezi in tot ceea ce faci fomarea ta continua. Nu vei mai face absolut nimic pentru ca trebuie. Fa ceea ce trebuie pentru tine, pentru ca sa iti foloseasca candva.
