Simon Clifford, un antrenor britanic de fotbal de copii și deținător al unei școli de fotbal, a devenit extrem de curios de cum reușește Brazilia să ofere așa de mulți jucători de fotbal extraordinari, cu o tehnicitate ieșită de comun și capabili să dribleze tot ceea ce mișcă pe zone de teren extrem de aglomerate.
Acesta s-a dus în Brazilia ca să exploreze felul cum copiii și adolescenții jucau fotbal.
Simon Clifford a descoperit că în Brazilia există un tip de fotbal, pe care îl practică majoritatea copiilor și adolescenților și care a fost practicat și de marii fotbaliști ai Braziliei.
Acest stil de fotbal se numește Futebol de Salão ( tradus = “fotbal în sală”) și se joacă pe terenuri de fotbal înguste, folosindu-se o minge care este de 2 ori mai mică și de 2 ori mai grea decât cea normală, astfel încât aceasta sare foarte greu.
Acest tip de fotbal este inventat de un profesor pe numele de Juan Carlos Ceriani Gravier din Uruguay și a devenit extrem de popular după ce Uruguay a câștigat primul campionat mondial de fotbal și medaliile de aur la olimpiadele din 1924 și 1928. Acest profesor dorea o alternativă la fotbal care putea fi jucată pe terenuri de baschet sau în săli interioare.
Juan Carlos Ceriani Gravier a luat o parte din regulile de fotbal și le-a combinat cu reguli împrumutate din baschet, astfel creând o versiune de fotbal foarte combinativ care respecta cerințele acestuia.
Un brazilian pe nume João Lotufo, a fost foarte impresionat de acest tip de fotbal și de faptul că el putea să fie jucat de oricine, oricând, pe orice tip de vreme și a luat acest tip de fotbal și l-a adus în Brazilia cu dorința să îl popularizeze.
După ce a văzut diferența în felul cum tinerii brazilieni joacă fotbal, cercetătorii de la Universitatea din Liverpool au început să analizeze cu atenție felul cum se desfășura un joc de Futebol de Salão.
Aceștia au căutat să exploreze în celmai mic detaliu acest stil de joc și și-au pus creierele la contribuție să înțeleagă ce se întâmplă diferit datorită acestui joc cu fotbaliștii brazilieni.
Aceștia au descoperit că un fotbalist care joacă Futebol de Salão atinge mingea de 6 ori mai des decât un jucător de pe un teren obișnuit de fotbal.
Asta înseamnă că fotbalistul are de 6 ori mai multe ocazii să învețe cum să dribleze, cum să paseze și să învețe în general ce ar trebui să facă cu mingea.
Pe lângă ocaziile foarte dese de a interacționa cu mingea, lucru ce accelerează schimbări în creier legate de obiceiuri și de crearea abilităților, cercetătorii au mai avut o descoperire.
Aceștia au descoperit că atunci când jucătorii de fotbal brazilieni joacă pe un teren de fotbal de dimensiuni normale, aceștia simt că au la dispoziție “o tonă de spațiu”, din acest motiv sunt așa lejeri în mișcare, în pase și în driblinguri și joacă excelent chiar dacă au la dispoziție doar câțiva metri pătrați de teren pe care pot combina.
Faptul că un jucător de Futebol de Salão ajunge să practice de 6 ori mai des driblinguri și pase, acest lucru contribuie la o schimbare fundamentală în creierul acestuia, crescând influența mielinei, o substanță care contribuie major la dezvoltarea și îmbunătățirea abilităților noastre.
Ce este mielina și de ce trebuie să treci de partea ei bună
Creierul influențează tot ceea ce facem.
În creier au loc o mulțime de impulsuri electrice care declanșează obiceiurile și acțiunile pe care le întreprindem în fiecare zi.
Mielina este o substanță care se atașează în jurul circuitelor de neuroni și amplifică semnalele electrice din creierul tău, de până la 100 de ori, accelerând viteza de transmitere a informației.
Cu cât folosești mai des, mai mult și mai intens un circuit neuronal, cu atât stratul de mielină devine mai puternic și optimizează circuitul neuronal.
Neuronii comunică mai repede și mai precis între ei, iar reacțiile tale sunt din ce în ce mai exacte și mai rapide.
E ca și cum ai face upgrade la Internet prin fibră optică de la cablu clasic. 🙂
Tot procesul de mielinizare și alte istorioare despre cum mielina stă la baza succesului și abilităților multor oameni talentați, le găsești într-o singură carte numită Codul Talentului, de Danny Coyle.
O lectură fantastică, te asigur de asta și de aceea îți și recomand cartea.
Daniel Coyle consideră talentul o combinație între pasiune și perseverență.
Ambele sunt necesare pentru ca o persoană să ajungă un performer de top.
Explicația este destul de intuitivă și eu cred 100% în ea:
Dacă nu ești pasionat de un lucru, nu îl vei dori să îl faci des, pentru că nu resimți plăcere din activitatea respectivă.
Dacă nu ești perseverent, atunci crește șansa ca tu să renunți înainte să ajungi să performezi în activitatea respectivă.
Daniel Coyle face și un fel de “rezumat”, care te-ar putea ajuta să treci de partea bună a mielinei și să profiți din plin de avantajele pe care aceasta ți le oferă:
- Absoarbe: privește tot ceea ce faci ca pe un întreg. Observă toate componentele, una câte una și încearcă să înțelegi care sunt toate legăturile dintre ele.
- Rupe totul în bucăți mici: sparge totul în bucăți mici și exersează-le pe fiecare în parte, devino un expert în micromanagementul abilității tale.
- Încetinește: revizuiește tot procesul într-un mod extrem de lent pentru a surprinde toate detaliile, toate mișcările deosebite și apoi reconstruiește, practicând din ce in ce mai rapid toate mișcările.
- Repetă: încearcă să faci din fiecare bucată de activitate o adevărată operă de artă, cu fiecare repetiție. Pe măsură ce controlezi cu excelență fiecare aspect, avansează.
- Simte: atașează emoții activității tale, mai ales dacă vrei să devii pasionat și să vezi tot ceea ce faci dintr-o perspectivă diferită.
Toate aceste etape sunt detaliate în cartea lui Danny Coyle, pe care recomand să ți-o achiziționezi.
Concluzii
Brazilienii și-au creat un incubator pentru a accelera viteza cu care învață să joace fotbal.
Cam același lucru ar trebui să îl faci și tu, dar adaptând sfaturile lui Daniel Coyle la abilitatea pe care tu vrei să o dobândești.
Caută să integrezi cei 5 pași de mai sus în activitatea la care vrei să excelezi.
