Recent am devenit extrem de pasionat de design, dar ca și mecanism de a realiza lucruri.
Nu mă intereseaza estetica neapărat, decât dacă ea adaugă funcție unui obiect, adică îl face mai util.
Prin intermediul celor de la Publica, am primit Designul lucrurilor de zi cu zi a lui Donald Arthur Norman, o carte care descompune multe caracteristici ale designului industrial și proceselor de gândire, planificare și execuție din spatele realizării anumitor obiecte pe care le luăm de bune: frigider, ceainic, uși și altele de genul.
Este uimitor cât de puține lucruri se știu despre design și aici mă refer din partea celor care ajung să fie consumatori de design sau utilizatori finali.
După ce am citit Designul lucrurilor de zi cu zi mi-am dat seama cât de greu este să creezi un obiect care are logică pentru utilizatorul final, indiferent de limbă, naționalitate, etnie sau educație.
Uneori pare imposibil.
Cu ajutorul acestei cărți am înțeles utilitatea designului minimalist, care de fapt nu este o fiță, ci un ideal în multe dintre cazuri.
Designul minimalist are mai multe direcții sau feluri de a se exprima, dintre care amintesc doar 3:
- sarcinile trebuie simplificate, cu cât mai puțini pași, cu atât mai bine
- elementele trebuie să apeleze la memorie, astfel încât utilizatorul să nu fie nevoit să se reeduce în permanență pentru a realiza o sarcină
- erorile din partea utilizatorilor finali pot fi reduse și chiar eliminate prin intermediul constrângerilor
Aș vrea să mai spun 2-3 chestii despre constrângeri care sunt foarte importante. Din aceste constrângeri sau limitări, tu poți să formezi obiceiul de a interacționa cu un obiect sau un bun. Ceea ce mi se pare extrem de interesant.
Efectul acesta îl vezi și în cazul site-urilor. Faptul că alegi să nu incluzi anumite elemente pe site, formează un obicei diferit de consum, față dacă ai afișa tot ce ți-ar trece prin cap.
Constrângerile sunt extrem de utile pentru că limitând posibilitățile, scenariile și pașii în plus, determini utilizatorul bunului să facă ceea ce trebuie.
Conform Designul lucrurilor de zi cu zi, constrângerile sunt de 3 feluri:
- fizice: obiectul din forma fizică este întrebuințat doar unor anumite tipuri de acțiuni
- logice: numărul de pași logici necesari indeplinirii unei sarcini trebuie să fie întotdeauna minim, nu vrei să incluzi pași în plus niciodată, mai ales dacă funcția deservită rămâne aceeași
- semantice: cuvintele pe care le incluzi în explicarea sarcinilor, a butoanelor sau a componentelor trebuie să aibă un înțeles clar, altfel se va recurge la presupuneri
Mai sunt câteva lecții desprinse din carte, care consider că o să mă ajute foarte mult în ceea ce fac:
Lecția 1: evită să adaugi funcții noi, dacă trebuie să adaugi neapărat ceva, asigură-te că sunt doar câteva
Lecția 2: acțiunile trebuie să fie anticipate de utilizator, el înțelege ceea ce trebuie să facă și ce anume o să se întâmple
Lecția 3: feedback-ul din partea obiectului este extrem de important pentru că “semnalizează” faptul că o acțiune a avut loc cu succes sau că este nevoie de ajustare din partea utilizatorului
Lecția 4: dacă un obiect nu este folosit cu scopul pentru care a fost creat, nu este vina utilizatorului
Lecția 5: dacă are loc o eroare, această trebuie să fie ușor de reperat și reparat. De altfel este recomandat ca erorile să fie de fapt un fel de aproximări a ceea ce se dorește de la un obiect.
Cartea este foarte interesantă și cu siguranță o să mai trec prin ea cu alte ocazii și cu alte scopuri.
Eu ți-o recomand, mai ales dacă ești pasionat de designul industrial, psihologia designului în general și de felul cum interacționează un om cu un obiect, pentru că sunt prezentate o mulțime de modele perceptuale și tipare de gândire.
Deci da, Designul lucrurilor de zi cu zi de Donald Arthur Norman poate fi o lectură fascinantă pentru cine vrea să înțeleagă designul la un nivel meta.
Această carte face parte din provocarea “Citește 1 carte pe săptămână” și mi-a fost oferită de partenerii provocării, oamenii buni de la Editura Publica.
