Creierul are o metodă extrem de interesantă de a stoca informațiile și de a forma memorii. Stocarea informațiilor nu este atât de ordonată și de structurată precum este în cazul calculatoarelor.
Calculatoarele atașează etichete și înregistrează informațiile într-o formă foarte ordonată, ca în niște sertărașe (index-uri), fiecare informație fiind ușor de accesat dacă o “chemi” cum trebuie.
Creierul vede lucrurile ceva mai diferit. Memoriile sunt stocate una peste alta, nefiind neapărat într-o ordine precisă. Ele sunt acolo toate adunate și este ceva mai dificil să le accesezi în totalitate. Sunt interconectate ca într-un fel de lanț, dar nu neapărat într-o ordine logică.
De aceea poate ne reamintim de fața persoanei care ne-a dat numărul de telefon, pe care am cunoscut-o în acel bar cu neoane și care era îmbracată din cap până în picioare în roșu, dar nu ne amintim numele ei.
Neuronii rețin toate aceste detalii, dar nu le și clasifică în relevante sau irelevante. Relevant ar fi să fost să îți amintești numele și numărul de telefon, cu restul te-ai fi descurcat. Neuronii preiau informațiile din context, le arhivează cum știu ei mai bine, ca apoi să facă disponibilă informația data viitoare când ai nevoie de ea.
Lecția pe care ar trebui să o reții este că de fiecare dată când înveți ceva, reții și contextul în care ai învățat acel ceva.
Pentru că automat contextul dă calitatea, e nevoie să faci ceva care să asigure de fiecare dată că neuronii tăi primesc îndeajuns de mult context.
O metodă potrivită pentru a face asta este aplicarea “efectului de interferență contextuale” (contextual interference effect) care sună cam așa: practicarea unui set de abilități într-o ordine aleatoare este mai eficientă decât practicarea abilităților în serii ordonate.
Acest efect se bazează pe următorul insight: de fiecare dată când tu reproduci o abilitate într-un mod aleator, permiți creierului să asocieze mai mult context (adică să rețină mai multe detaliile) pentru abilitatea respectivă.
Experiment: Care dintre grupurile de elevi va scrie mai frumos?
Elevi de clasa a II-a au fost puși să învețe cum să scrie literele h, a și y. Primul set de studenți a fost pus să scrie literele în ordine aleatoare. Al doilea set de elevi a fost pus să scrie aceleași litere sub formă de bloc ordonat și repetitiv: adică h, a, y; h, a, y de câteva zeci de ori.
Primul set a învățat să scrie mai bine și mai frumos cele 3 litere. Studiul a fost apoi extrapolat la nivel de întreg alfabetul și s-au tras aceleași concluzii.
O cauză pentru care metoda funcționează ar putea fi nivelul de concentrare pe care îl solicită sarcina produsă în mod aleatoriu, acest nivel fiind mai ridicat decât în cazul repetiției ordonate.
Starea de concentrare prelungită poate induce flux(stare de concentrare maximă, în care ești absorbit de activitatea pe care o faci). Starea de flux ridică nivelul de fericire și de satisfacție, cele două fiind asociate cu calitatea învățatului și cu retenția informației în general.
Şi tu și eu, știm amândoi că este mai ușor să reții ceva ce îți place.
Dezavantajul metodei este că reprezintă o abordare ceva mai lentă a sarcinii, cel puțin la început.
Avantajul însă cred eu că bate dezavantajul pentru că: retenția și capacitatea de a reproduce abilitatea într-un context nou sunt mult mai bune.
Efectul de interferență contextuală a fost folosit în studierea retenției și dezvoltarea abilităților motorii, însă eu sunt de părere că efectele pot fi ușor observate și în cazul domeniilor ceva mai intelectuale, bazate pe procese cognitive și creație.
Consultanții care lucrează cu o varietate mai mare de clienți, pot ajunge în timp să fie mult mai pricepuți în domenii ale afacerilor pentru că le este mai ușor să vadă tipare de dezvoltare a unei afaceri și înțeleg mai bine care sunt semnalele unei astfel de oportunități.
De asemenea vorbitorii în public care au vorbit în fața unor publicuri diferite sau care au avut parte de contexte diferite (probleme logistice, durate de speech diferite, zgomot în sală), dezvoltă abilități care le permit acestora să evolueze cu brio în fața oricărui tip de public și să improvizeze unde este cazul.
Cum te poți folosi de efectul interferenței contextuale:
- Antrenează-ți abilitățile în medii noi care te solicită diferit (joacă fotbal pe ploaie, citește pe autobuz, lucrează în cafenele)
- Încearcă să vezi o informație dintr-o perspectivă diferită sau din surse diferite (scheme vs text de tip rezumat, video vs audio, informația cum o înțeleg experții vs informația cum o înțelege un om obișnuit)
- Antrenează-ți abilitatea în intervale diferite ale zilei
Acest articol a fost extras din The BLACKBOX, un newsletter săptămânal pe care l-am scris despre productivitate, mindhacks și learning. . Newsletter-ul nu mai este activ, dar am hotărât să postez tot conținutul pe site.
