Despre noroc

Sunt 2 categorii de oameni, oameni cu noroc și oameni fără noroc.

Cei care au noroc, se pare că au de toate:

• bani (nu neapărat mulți, ci îndeajuns încât să nu își facă griji)
• familie (nu neapărat copii și nepoții, ci îndeajuns de mulți oameni dragi încât să nu se plictisească niciodată)
• reputație (respect și autoritate în domeniul lor)
• impact (ceea ce spun ei sau fac ei, product un rezultat)
• succes (și-au îndeplinit visuri pe care le aveau de mici și se bucură de aprecierea tuturor celor cu care interacționează)

Cei care nu au noroc nu prea au ceea ce își doresc:

• au prea puțini bani ( nu le ajung banii ca să își satisfacă toate pretențiile)
• au o familie care nu este închegată (nu au oameni care să le “aibă spatele”)
• nu au reputație (au dat-o în bară sau nu se știe clar dacă sunt sau nu integri)
• au prea puțin impact (product mai mult zgomot decât semnal)
• au puține reușite (succesul pare ceva la ani lumină distanță)

Să zicem că așa am defini cele 2 categorii de oameni. Cei cu noroc și cei fără noroc sau cu prea puțin noroc.

Există expresia “Prost să fii, noroc să ai!”, care transmite oarecum ideea, că dacă ai puțin noroc, poți să reușești în orice domeniu.

Din experiența mea, noroc într-un domeniu înseamnă următoarele:

• să elimini barierele de intrare
• să vii cu produsul potrivit
• să îl pui sub nasul potențialilor clienți
• să îi convingi să dea banii pe el
• să meargă piața cât mai bine, cât mai mult timp (practic, dinamica pieței să fie în favoarea ta, adică să o tot țină în creștere și expansiune)

Să zicem că așa s-ar rezolva problema cu banii. Dacă respecți cele de mai sus, ai bani.

Să vorbim despre familie acum.

Mulți părinți se consideră norocoși că Dumnezeu le-a dat un copil bun la carte și serios.

Să detaliem ce înseamnă copil care învață carte și e fericits:

• învață
• își dă interesul
• are colegi deștepți care îl ajută să prindă mai repede sau profesori deștepți care fac același lucru
• învață ceea ce îi place
• aplică ceea ce învață
• îl pasionează cu adevărat ceea ce face
• are prieteni care îl mențin activ

Să zicem că extrapolăm aceeași judecată la nivel de toți copiii dintr-o familie. Părinții sunt în regulă dacă acoperă următoarele:

• securitate la nivel de slujbă
• comunicare eficientă în cuplu
• diverse acțiuni menite să nu bage vreodată cuplul în plictiseală
• viață socială

Ajungem la reputație, care înseamnă:

• respectul celor din jur/din domeniu
• integritate
• autoritate
• pricepere
• consecvență
• dedicare

Am ajuns la Impact, care depinde pe lângă tot ceea ce am scris la reputație și de disponibilitatea și dorința ta de a schimba comportamente, paradigme și concepte la nivel de domeniu sau organizație.

Ajungem la succes, care de obicei înseamnă că ceea ce ai plănuit sau visat tu o bună perioadă de timp, este același lucru cu ceea ce ai acum.

Poate tot breakdown-ul ăsta pe care l-am făcut eu poate părea foarte simplist sau extrem de complicat. Depinde de ce parte a fisei de 50 de bani ești.

Întrebarea mea este, când ai toate acestea înșiruite și vezi că de fapt este vorba despre foarte multă muncă și perseverență, de foartă multă comunicare și abilitate să iei decizii bune pe tot parcursul vieții, de ce mai dai vina pe noroc? Sau poate că nu dai vina, ci mai degrabă te bazezi pe noroc.

Când lucrezi pe toate acestea planuri și dai 100% sau investești foarte mult timp și resurse, mai depinde neapărat de noroc sau poate să fie de fapt un fel de “pricepere” pe care tu ți-o câștigi?

Munca este subiectivă și inegală ca și sentiment. Unii simt că muncesc 16 ore/zi, alții simt că nu au muncit niciodată în viața lor.

Sunt factori care într-adevăr nu depind de tine și devine o chestiune de șansă și probabilități ca lucrurile să iasă cum vrei tu.

Dar nu noroc. Coincidențe fericite da. Faptul că ești oportun da, dar oportunitățile se contruiesc. 🙂

Nu vreau să demontez ideea că există noroc. Poate că există, poate că e acel factor care oferă acel 1% ca un lucru să meargă. Poate este acel tipping point de care vorbea Gladwell. Sau poate e vorba despre flow-ul despre care vorbea Mihaly Csikszentmihalyi.

Oricum ar fi, poți să îți crești șansele ca să ai noroc dacă pui osul la treabă și te educi și muncești în primul rând pentru tine. Dacă ești dispui să mergi înainte chiar și când greșești. Norocul nu vine de la sine, norocul se “cheamă” .

Imaginează-ți că ești indian și știi să “chemi” ploaia. Trebuie să dansezi dansul muncii și al perseverenței ca să vină ploaia cu noroc.