Am citit de curând o carte foarte faină despre managementul reputației pe care mi-au oferit-o prietenii de la Okian.
Recenzia am postat-o pe blogul lor de data aceasta, ca să mă adresez în mod direct cititorilor lor.
Mie cartea mi-a plăcut pentru că te ia din stadiul de începător și te aduce în stadiul de om care își poate da părerea pe probleme de managementul reputației.
Ai aici un extras din recenzia mea:
“Brand Anarchy: Managing Corporate Reputation te ia din stadiul de “neștiutor” într-ale reputației și te duce până în punctul în care ești capabil să îți dai singur cu părerea pe probleme de reputație ale brandurilor mari.
Direct din titlu îți dai seama că această carte se adresează managerilor din corporații, însă eu nu m-aș limita la acest detaliu, pentru că sunt o mulțime de lecții care pot fi la fel de bine predate companiilor mici sau aflate în creștere.
Cartea nu reprezintă un ghid total de tipul “Cum să…”, pentru că pe alocuri încearcă și să îți transmită atitudinea principală pe care ar trebui să o ai în domeniul managementul reputației: “Trebuie să menții o direcție[care să îți convină ție ca brand], nu să controlezi totul”.
Subiectul cărții este bine integrat în contextul în care WEB 2.0 a democratizat “publishing-ul online” prin intermediul rețelelor sociale și al blogurilor. Autorii încearcă totodată să explice cu argumente solide cum companiile nu au fost niciodată în control 100% asupra reputației lor, ci mai degrabă, singurul lucru bine pe care l-au făcut (dar multe companii l-au uitat) a fost să direcționeze opinia publică, astfel încât să se formeze PR-ul pozitiv.
Faptul că aveau o listă de jurnaliști preferați pe care îi ademeneau cu tot felul de mailuri prietenoase sau invitații bine alese, nu le asigura știrea pe care compania sau brand managerul și-o doreau.
Acum situația este și mai interesantă, puterea asupra reputației mutându-se pe proprietățile online web 2.0, fiind la mila vocii mulțimii, jurnaliștii pierzând teren ca niciodată, publicații din print murind zilnic sau mutându-se online cu totul.”
Îți recomand să citești toata recenzia, că e ceva mai lungă, fiind o carte ceva mai complexă, pe blogul Okian și să îți dai acolo cu părerea sau dacă ai întrebări, să mi le adresezi, că răspund cu cea mai mare plăcere.
Mă știi că sunt om deschis la sugestii și propuneri :).
