Comments on: Pentru Doamna Dirigintă

By: Constantin Gianina

Constantin Gianina — Mon, 17 Mar 2014 18:45:24 +0000

trebuie sa incerci/sa te autoeduci sa devii puternic pentru razboiul psihologic pe care-l declanseaza cadrele didactice la nivelul fiecarui elev.daca exista un gram mai multa vulnerabilitate intr-un elev ,acel elev poate fi sortit pierii,desi in el poate germina un geniu sau macar un model pentru societate.
din pacate i,ndivizi frustrati,macinati de probleme financiare,sociale,familiale,sunt cei care azi pretind ca vor sa ne educe copiii,in conditiile in care in final sunt niste antimodele pentru ei.
foarte putini isi doresc sa transmita informatia (de orice natura ar fi ea)intr-un mod cat mai placut,mai atractiv,si nu mecanic,sec.
de psihologia individului sau de inteligenta emotionala care se pare ca este(demonstrat stiintific)mult mai cautata(de catre angajatori) si mai importanta nici nu au auzit sau nu sunt interesati.
evaluarile care le fac la nivelul fiecarui elev sunt de cele mai multe ori eronate,judecatile de valoare gresite ,tocmai pentru lor le lipseste inteligenta emotionala.

By: Lorand-Edmond Iszlai

Lorand-Edmond Iszlai — Fri, 08 Nov 2013 18:41:30 +0000

Eu mi-am auzit asta toata viata si azi sunt profesor de matematica… nu cred ca am avut un profesor care sa creada vreodata ca e de vina el pentru esecurile noastre, absolut niciunul… tin minte si acum cand eram in clasa a 8-a ca a venit un profesor sa o suplineasca pe diriginta de matematica si mi-a zis intr-o ora de vreo 20 de ori ca n-am nici o treaba cu matematica si alte incurajari de genul, toate astea dupa ce aveam rezultate la olimpiadele judetene mereu… Din pacate acesta este sistemul, ajungi sa inveti dintr-un filmulet pe youtube mai multa matematica ca intr-un semestru de facultate la cursuri, in care ti se astern km patrati de informatii fara un exemplu concret.
PS: Totul se datoreaza invatatoarei mele… ea a fost singura care a prevazut totul si in afara de parintii mei a fost singura care a vazut cu 20 de ani inainte.

By: Palaghia Georgeta

Palaghia Georgeta — Fri, 21 Jun 2013 15:12:19 +0000

Bestial articolul!,,Felicitari" pentru unii profesori care vad tot ce e mai rau intr-un copil, poate ca asa vede si percepea ea lumea si tot ceea ce o inconjoara!

By: Sorin Balanescu

Sorin Balanescu — Tue, 18 Dec 2012 19:34:21 +0000

Si dumneata, cu asa limbaj, spui ca esti profesor titular? Ma indoiesc. Apropo, tanarul sustine ca lucreaza la Google.

By: Dania Badea

Dania Badea — Tue, 11 Dec 2012 20:42:39 +0000

Stimata doamna Anemari… cum v-o chema, ca romanca nu sunteti, nu numai ca am dreptate, dar experienta mea la catedra mi-a demonstrat ca e asa, nu eu sunt trista, esti mata frustrata, eu am elevi exceptionali, olimpici, participanti la tot ce inseamna concurs cu rezultate f. bune, nu prea vad de ce va bagati in seama, oricum , ceea ce am comentat eu n-are nicio legatura cu ce scrii dta. Tanarul a recunoscut ca a scris pt a trage un semnal de alarma, pt a da de gandit.Mor cand vad babatii care isi dau aere de superioritate cand n-au facut altceva toata viata decat sa dea meditatii si sa-si oblige elevii sa faca aceste ore suplimentare platite dandu-le note f. mici. Elevii mei au note mari si stiu carte, iau examenele si ma iubesc pentru ca-i invat carte fara sa-i oblig sa ia ore suplimentare, le fac eu de buna voie cand am timp si chef, avem o relatie apropiata SI NU SUNT TRISTA NICI EU NICI ELEVII MEI, Si , in general, daca nu intelegeti, nu va mai bagati in seama, doamnelor, folositi lingura de lemn si faceti-le demancare nepotilor daca vi i-a dat Dumnezeu.

By: Neagu D. Romeo

Neagu D. Romeo — Wed, 05 Dec 2012 20:55:54 +0000

Te felicit . Ai povestit totul foarte frumos , si eu am o diriginta asa ca domnul Savu , ceea ce e super , acest articol m-a facut sa gandesc pozitiv 🙂

By: Monica Deriv

Monica Deriv — Mon, 10 Sep 2012 22:51:21 +0000

Foarte interesant!

Cred că toți am avut la un moment dat la catedră o "Doamna Prună" sau un "Domnul Savu".
Școala este, de fapt, o a doua casă, dacă e să calculăm timpul petrecut acolo (o treime dintr-o zi), cu mai mulți "frați și surori" și mai mulți "părinți". Cert e că școala are un impact colosal asupra noastră. Sunt sigură că toți am avut o experiență neplăcută în zecii de ani petrecuți pe băncile instituțiilor educaționale (indiferent de formă, durată, specializare, locație etc.). Dar totodată sunt sigură că s-au întâmplat și lucruri frumoase!
Felicitări pentru OMUL care EȘTI ASTĂZI! Cele rele să se spele, cele bune să se adune! 🙂

P.S. Mă regăsesc într-o oarecare măsură în articol! Dar eu, fiind un om empatic, le mulțumesc celor care mi-au pus piedică, forțându-mă să urmăresc toate obstacolele din cale, căci în acest fel am fost nevoită să merg nițel aplecată uitându-mă după capcane și astfel nu am dat cu capul de pragul de sus! 😉 Dacă ei nu erau, eu nu eram omul care sunt azi! Pentru că un șut în fund, chiar e un pas înainte!

P.P.S. Sunt multe de spus pe această temă, dar îmi e că fac un articol! 🙂

By: Monica Deriv

Monica Deriv — Mon, 10 Sep 2012 21:54:39 +0000

Bine punctat!
Pentru Cazul I: Felicitări! A făcut pact cu dușmanul! 🙂
Pentru Cazul II: Ferea că vine ciuma! 🙁

By: Stefy Demeter

Stefy Demeter — Sat, 08 Sep 2012 17:38:44 +0000

Hehe…am avut asa si eu un prof: proful de franceza din generala. M-a facut sa urasc franceza si, desi stiam care e potentialul meu si faptul ca eu ii ajutam pe ceilalti, tot spunea ca eu copiez, ca eu nu stiu franceza asi ca toti ceilalti colegi care stateau pe langa mine sunt aia buni etc. etc. In liceu am luat meditatii un an si apoi in clasa a 11-a si a 12-a am avut o prof. foarte buna, de la care am avut de invatat multe.

La examinare, la bacalaureat, la franceza oral (fiind uman) a fost el profesor examinator. Tremuram toata, inca sub repulsia cauzata de perioada din generala. La sfarsit, dupa ce am avut de zis tot m-a intrebat: "La ce facultate mergi?" eu: "la Babes-Bolyai in Cluj-Napoca(eu venind dintr-un oras mic), la Limbi Moderne Aplicate, Engleza-Franceza" iar el a spus: "Bravo! Felicitari!". As vrea sa ma vad cu el candva, sa ii zic ca am terminat si facultatea si, desi dupa alti 3 ani de studiu dragostea mea pentru franceza nu e atat de mare ca cea adunata in 3 ani pentru o limba precum portugheza, am reusit sa fac ceea e poate el nu se gandea.

By: Kirstie Gallagher

Kirstie Gallagher — Fri, 07 Sep 2012 15:16:51 +0000

Bravo Gabi, felicitari! M am regasit in mica ta scrisorica si sper ca aceasta sa ajunga sa fie citita de cat mai multi profesori! Sa ai succes in toate!