Dacă nu ştiai cum funcţionează în general afacerile, o să afli acum: compania ACME produce un bun, care nu este neapărat cel mai durabil, astfel încât achiziţia să se întâmple cât mai repede (din cauza preţului scăzut al bunului) şi de cât mai multe ori pe parcursul relaţiei cu clientul deservit.
În timp companiile a scăzut intenţionat durabilitatea produselor pe care le folosim.
Dacă înainte îţi luai un telefon şi te ţinea până se strica, asta fiind după câţiva ani, acum este ceva obişnuit să îţi cumperi un telefon nou la vreo 12-18 luni.
La fel şi cu maşinile, înainte o cumpărai şi maşina rămânea în familie de-a lungul a câtorva decenii, acum probabil ciclul de înlocuire este undeva pe la 5 ani.
Practic, companiile au băgat bani mai mulţi astfel încât noi să devenim consumerişti.
Cartea în română a fost tradusă “În reţea”. “Mesh” poate însemna şi plasă, deci înţeleg cum un titlu de tip “În plasă”, nu ar fi sunat prea atractiv. Mă rog poate doar pentru cei care doresc să îşi obţină banii în alt fel 
.
The Mesh (aşa voi vorbi despre concept) este însă ceva mai complex decât o reţea. Afacerile de tip mesh sunt afaceri care se bazează pe informaţie şi pe o masă de oameni care generează informaţia. În funcţie de datele obţinute, se îmbunătăţesc serviciile sau produsele. [divider_flat]
Deja ştii de Twitter, Google Docs, Facebook şi altele. Sunt afaceri de tip Mesh. Dar nu toate afacerile Mesh sunt cu activitate în online.
Zipcar, o companie care închiriază maşini pe o perioadă limitată de timp, de câteva ore/zi sau săptămână, este o companie de co-utilizare a maşinilor.
Practic pe o maşină sunt vreo 10-20 de proprietari, aceştia pe baza unui card activează “perioada lor de închiere”.
Afacerea a prins bine în SUA şi a început să apară şi prin Europa versiuni ale acesteia.
Afacerile în Mesh se bazează pe următorul principiu: un bun pus la comun, devine mai valoros, decât dacă doar o persoană îl foloseşte.
Acest tip de afaceri integrează cu succes smartphone-urile şi reţelele sociale.
În România o să mai dureze ceva timp până apar afacerile de tip Mesh dar cu activitate bogată în offline.
Ce mi se pare însă demn de luat în seamă, este că nu există un simţ al poprietăţii, iar unii oameni sunt ok cu treaba asta. E un shift de gândire consider eu revoluţionar, că simţul de proprietate ne fac să simţim fluturaşi şi ne face să credem că am căpătat statut social.
Ca şi fenomen social sau comportant financiar, afacerile în Mesh determină downshifting-ul, utilizarea raţională a resurselor, cu scopul de a obţine valoare din lucruri mai fireşti, omeneşti, precum relaţii, călătorii, discuţii inteligente, decât din lucruri materiale: gadget-uri, posesiuni, bijuterii etc.
E o carte care are un iz uşor de educaţie financiară/dezvoltare personală şi într-un capitol chiar blamează brandurile mari care au minţit consumatorii de dragul profiturilor sau care au creat produse fără valoare şi care doar generau cerere.
Practic autoarea i-a blamat, dar într-un mod diplomat, pe toţi acei antreprenori care nu au creat valoare şi au vândut de dragul de a vinde.
Mie îmi place tare mult ideea cărţii şi o recomand tuturor celor care doresc să îşi deschidă un pic mintea şi vor să se gândească mai serios la ideea de lifestyle design.
Ce mi se pare super fain şi extrem de util, este că printre ultimile capitole, este un capitol care prezintă câteva zeci de exemple de afaceri de tip Mesh din întreaga lume, ceea ce mi se pare super, că nu te lasă să rămâi doar cu ideea de Mesh, ci îţi indică şi exemple actuale.
Eu sunt de părere că afacerile de tip Mesh o să devină un business model de viitor, datorită principiilor de sustenabilitate şi ecologie pe care le propune şi datorită importanţei pe care o pune pe oameni, ei fiind întotdeauna la baza produselor şi serviciilor.
Dacă vreţi să înţelegeţi cum trebuie această paradigmă nouă de a face business, vă recomand În Reţea de Lisa Gansky.
Această recomandare de carte face parte din provocarea “Citeşte 1 carte pe săptămână” în care îi am ca şi parteneri pe cei de la Editura Publica, care mi-au furnizat această carte superbă.
Comments are closed.