11 Moduri in care poti citi o carte.

Nu ştiu dacă ştiai, dar sunt mai multe feluri în care poţi citi o carte, fiecare fel sau metodă, potrivindu-se unui alt tip de cititor.

Toate aceste metode însă te duc mai aproape de acea fixare a conceptelor în mintea ta şi te vor ajuta să argumentezi altcumva conceptele pe care le-ai dobândit.

11 Feluri în care poţi citi o carte:

1. Citeşte cartea din scoarţă în scoarţă

Obiectivul în cazul acestei strategii este să citeşti cartea în întregime, parcurgând tot conţinutul cu scopul de a câştiga privirea de ansamblu şi să deprinzi câteva argumente mai specifice.

Oricât de atent ai citit de prima dată, tot nu vei reţine toate detaliile.

Este util în această strategie să notezi detalii, dovezi şi argumente pe măsură ce citeşti cartea. (se poate combina cu PTML, vezi mai jos)

2. Rezervă-ţi un timp limitat citirii cărţii

Dacă ştii dinainte că poţi petrece doar 5-6 ore citind o carte, te vei ajuta singur să îţi gestionezi mai bine timpul, pentru că nu vei sfârşi în a zice că ţi-a luat 2 săptămâni să citeşti o carte.

Datorită constrângerilor de timp, vei fi mai atent pe parcursul asimilării conţinutului. De altfel, impunerea unor constrângeri de timp reprezintă o abilitate elementară în time management.

Pe scurt, citeşte contratimp.

3. Stabileşte-ţi obiective şi metode de atingere a obiectivelor

Înainte de a citi orice carte, răspunde-ţi la întrebarea: “De ce ar trebui eu să citesc această carte?”. Următoarea întrebare pe care trebuie să ţi-o adresezi este “Cum ar trebui să citesc această carte?”.

Ideea din spatele metodei de stabilire de obiective şi strategii este implicarea mai puternică în înţelegerea motivelor pentru care ar trebui să citeşti o carte. Consideră că este o metodă de engagement a sineloui.

Scopul acestei strategii de citit este să treci dincolo de motivele oferite de profesori, colegi sau prieteni.

Pe măsură ce citeşti este necesar să îţi adresezi alte întrebări precum:

  • Cine este şi ce face autorul?
  • Care sunt principalele argumente pe care autorul le aduce în sprijinul ipotezelor sale?
  • Care este sursa dovezilor/argumentelor aduse de către autor?
  • Care sunt concluziile pe care le propune cartea?

Evident, la unele întrebări poţi răspunde mai bine dacă treci mai mult prin conţinutul cărţii. După ce ai răspuns la precedentele întrebări, încearcă să răspunzi şi la următorul set:

  • Care sunt punctele forte ale argumentelor, dovezilor expuse de către autor?
  • Dar, care sunt punctele slabe?
  • Cum încearcă autorul să răspundă la întrebările pe care i le pui în mod indirect?

Dacă îţi este greu să îţi răspunzi la toate aceste întrebări, încearcă să te gândeşti la cartea pe care o citeşti din următoarele perspective:

  • redactezi o recenzie pentru blog-ul tău sau pentru o revistă adresată specialiştilor din domeniul cărţii
  • porţi o dezbatere sau o conversaţie formală cu autorul cărţii
  • ţi se atribuie sarcina examinării cărţii pentru aplicarea ideilor în organizaţia din care faci parte
Practic prin răspunderea la aceste multe întrebări, asimilizezi mai bine conţinutul şi îţi structurezi felul în care ai concentrat informaţia din carte.

4. Citeşte activ

Nu te aştepta ca autorul să îţi dea toate cunoştinţele şi argumentele din prima. Încearcă pe parcursului citirii cărtii să îti pui întrebări şi să înce4rci să răspunzi activ la ele:

  • De unde ştie autorul acest lucru?
  • Care este mesajul cheie pe care autorul încearcă să îl transmită prin această carte?
  • Ce anume face cartea această demnă de a fi recomandată unui prieten?

Scopul acestei citiri active este să ne înlăturăm anumite presupoziţii şi să ne lămurim anumite ipoteze legate de autor, mesajul cărţii şi utilitatea cărţii.

Dacă este nevoie, notează-ţi aceste întrebări şi răspunde repetat pe măsură ce citeşti cartea.

5. Citeşte cartea de 3 ori

Probabil cea mai bună strategie prezentată în acest articol. De fiecare dată când vei citi cartea vei avea un alt obiectiv.

Obiectivul primei citiri: obţinerea perspectivei de ansamblu.

Treci repede prin conţinutul cărţii, concentrează-te pe perspectiva de ansamblu. IDeea este că după ce citeşti fugitiv cartea, în maxim 20-30 de minute, să poţi zice câteva lucruri simple despre argumente, metode, tehnici şi autor în general.

Obiectivul celei de-a doua citiri: înţelegerea în detaliu.

Te interesează ca după ce citeşte cartea pentru a doua oară să poţi oferi argumente şi contraargumente atent dezvoltate, bazate de date şi informaţii specifice din carte, pe care le-ai obţinut după ce ai citit foarte atent cartea.

Acordă atenţie sporită capitolelor care ţi-au atenţia pe parcursul citirii fugitive sau asupra cărora ai făcut diverse notiţe scurte.

Obiectivul cele de-a treia citiri: reamintirea şi fixarea informaţiilor.

Te interesează să îţi fixezi concret în memorie informaţiile pe care le deţii despre autor, carte şi conţinutul cărtii, astfel încât să fii pregătit oricând să scrii o recenzie completă sau un rezumat complex al cărţii.

Notează-ţi orice insight, orice fapt interesant. Poţi ajunge la 5-10 de noţite la o carte de 150-200 de pagini.

Simulare de aplicare a acestei strategii pe o carte de 250 de pagini:

  • 20 de minute dedicate pentru prima citire, etapa de scanare a cărţii
  • 4-5 ore dedicate pentru a doua cititre, citit în detaliu
  • 1-2 ore dedicate pentru a 3-a citire, adică a luării şi prelucrării de notiţe

Ajustează această simulare în funcţie de ritmul şi nevoile proprii.

6. Concentrează-te pe capitolele cu informaţie bogată

Cărţile de specialitate prezintă de obicei o structură a conţinutului în stil clepsidră, date generale spre margini şi date specifice, pe care de obicei se construiesc argumentele, la mijloc.

structura-continutului

Astfel încât, informaţia generală se găseşte în introduceri şi sfârşiturile de capitole, paragrafe, secţiuni (adică marginile) şi conţinutul valoros se află la mijloc.

Având imaginea aceasta a clepsidrei, poţi să creezi o structură a notiţelor după acest schelet de organizare:

  • Copertă
  • Cuprins
  • Index
  • Bibliografie
  • Prefaţă
  • Concluzii
  • Poze, grafice, tabele, figuri
  • Descrieri de secţiuni
  • Zone stilizare prin formatare (bold, italic)

7. Foloseşte PTML (personal text markup language)

Întotdeauna este necesar să marchezi şi să delimitezi zone importante din ceea ce citeşte. Când vei reveni asupra unei cărţi, îţi va fi foarte uşor să îţi faci loc prin conţinut.

Marchează doar zonele importante, cuvinte importante sau (simplifică) delimitează paragrafe întregi scriind 2-3 cuvinte descriptive la început de secţiune.

Scopul este să organizezi informaţia într-un mod cât mai uşor de parcurs pentru tine.

8. Explorează contextul instituţional al autorului

Scopul acestei strategii este să înţelegi care au fost organizaţiile care l-au influenţat pe autor să scrie această carte şi cum anume şi-au lăsat aceste organizaţii amprenta asupra autorului.

Poţi face asta foarte uşor răspunzând la următoarele întrebări:

  • care este expertiza practică a autorului?
  • cu ce organizaţii a colaborat în trecut?
  • cine a sponsorizat cartea?
  • cui îi este adresată cartea?
  • cine a scris prefaţa şi recomandările de pe ultima copertă?

9. Explorează contextul intelectual al autorului

  • Cine l-a ajutat pe autor să-şi formeze punctul de vedere?
  • Cine l-a influenţat?
  • Ce alţi autori citează în cartea sa?
  • Din ce şcoală de gândire face acesta autorul parte?
  • Care este educaţia pe care autorul a urmat-o?

Toate aceste întrebări te vor ajuta să înţelegi mai bine contextul intelectual al autorului.

10. Foloseşte-te subconştient

Sunt multe lucruri care se întâmplă in “backoffice-ul” minţii, astfel încât suntem nevoiţi să inţelegem faptul că informaţia este digerată de la sine, iar această digestie necesită timp.

De aceea este bine să citeşti în reprize de câte 1 sau 2 ore maxim şi să laşi un pic de pauză între reprize, pentru ca informaţia să fie digerată, descompusă şi asimilată de către subconştient. Astfel subconştientul îţi poate deveni de un real folos.

11. Repetă, testează-te

După ce ai citit o carte determină-te să treci printr-o serie de exerciţii care te vor ajuta să repeţi conţinutul:

  • puneţi întrebări despre conţinut
  • ascultă cartea în format audio
  • scrie un rezumat sau o recenzie a cărţii pentru o revistă sau blog-ul cuiva
  • crează scheme şi grafice pe baza conţinutului asimilat

Recomandare privind cititul şi timpul alocat cititului

Cercetările au demonstrat că vei înţelege mai bine dacă vei citi în 3 reprize de câte o oră, faţă de o repriză de 3 ore.

Ca să intri mai bine în starea de citit, alocă-ţi pentru fiecare oră de citit, o oră şi un sfert, un sfert de oră împărţit pentru eliminarea perturbaţiilor din mediu şi pentru acomodarea privind realizării unor task-uri ulterioare rundei de citit.

Concluzii

Deşi unele metode de a citi o carte pot părea bizare sau grele, trebuie să le încerci de câteva ori pe fiecare dintre ele, pentru a-ţi da seama care anume ţi se potriveşte, personal eu recomand strategia citirii unei cărti de 3 ori, pentru că mi se pare cea mai pragmatică, ţie însă ţi se poate părea obositoare sau redundantă.

Scopul acestor metode este să ne creăm un algoritm sănătos prin care noi putem să asimilăm conţinutul unei cărţi.

Acest articol reprezintă un rezumat al unei cercetări peste care am dat acum câteva luni, acesta fiind documentul de inspiraţie al acestui articol.

Ţie care metodă crezi că ţi se potriveşte mai bine?

Dacă ți-a placut acest articol, dă-ne un like pe Facebook.

Despre autor: Gabriel Nechita

Gabriel NechitaSunt pasionat de potenţialul uman din 2009, de aproape 4 ani de zile citesc o carte pe săptămână, iar prin acest blog, doresc să îi ajut pe alţii să citească titlurile potrivite pentru a-şi atinge obiectivele personale şi profesionale.

Citeşte mai multe despre mine aici.
Urmăreşte-mă pe Facebook aici:

comentarii